Autor: Andrei Rădulescu
Economia mondială a prezentat un grad ridicat de rezistență la modificările fără precedent în sfera politicii economice pe parcursul ultimelor trimestre. Pe de o parte, mă refer la schimbarea fundamentală la nivelul politicii comerciale în prima economie a lumii, prin majorarea taxelor vamale la importurile de bunuri spre cel mai ridicat nivel din anii 1930. Pe de altă parte, am în vedere intensificarea presiunilor politice la adresa autorităților responsabile cu implementarea politicii economice. Nu în ultimul rând, atrag atenția cu privire la persistența tensiunilor geopolitice, dar și la semnalele de tensiune în cadrul blocului euro-atlantic.
Astfel, estimările preliminare ale Fondului Monetar Internațional (FMI), publicate la jumătatea lunii ianuarie (în cadrul actualizării raportului macroeconomic mondial) indică creșterea economiei mondiale cu un ritm anual în consolidare la 3,3% în 2025. Gradul ridicat de rezistență a economiei mondiale pe parcursul ultimelor trimestre a fost determinat de o serie de factori, printre care se menționează: agilitatea și flexibilitatea sectorului privat; nivelul tensiunilor comerciale a fost mai redus comparativ cu așteptările inițiale; implementarea inteligenței artificiale, care a susținut creșterea burselor mondiale, generând un efect de avuție, cu impact pozitiv pentru consum; măsurile adoptate de Guverne pentru a susține sectorul privat (investițiile companiilor și protejarea populației).
Subliniez însă faptul că economia mondială a crescut și în 2025 cu cel mai redus ritm din anul pandemic 2020, aspect evidențiat în graficul următor. De asemenea, am asistat la divergența între decelerarea înregistrată în rândul țărilor dezvoltate (de la 1,8% la 1,7%) și accelerarea ușoară la nivelul economiilor emergente și în dezvoltare (de la 4,3% la 4,4%), după cum se poate observa în graficul de mai sus.
La început de 2026 perspectivele pentru evoluția economiei mondiale în acest an sunt de creștere cu un ritm anual în consolidare, într-un context dominat de interacțiunea sub formă de monolog între principalele blocuri economice ale lumii, aspect fundamental, care impune menținerea unei atitudini vigilente.
Atrag atenția cu privire la riscurile și provocările pentru evoluția activității economice mondiale în acest an. La categoria riscuri subliniez erodarea multilateralismului și persistența tensiunilor și divergențelor între principalele blocuri economice ale lumii (inclusiv fragmentarea comerțului internațional și a fluxurilor internaționale de investiții), dar și în interiorul acestora.
Spre exemplu, în SUA (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de peste 31 de mii de miliarde de dolari) se evidențiază divergența între tendința de creștere puternică a investițiilor în echipamente și drepturi de proprietate intelectuală și scăderea cu ritmuri anuale în intensificare a investițiilor în structuri nerezidențiale și în active rezidențiale, după cum indică estimările publicate recent de Departamentul Comerțului.
Pe de altă parte, în China (a doua economie a lumii, cu o dimensiune nominală de 19,6 mii de miliarde de dolari în 2025, potrivit estimărilor Institutului Național de Statistică de la Beijing) tensiunile comerciale cu SUA și provocările din sfera pieței imobiliare afectează climatul investițional. Investițiile în active fixe au scăzut în 2025, pentru prima oară din 1989, cu un ritm anual de 3,8%, în contextul persistenței provocărilor în sfera pieței imobiliare, dar și a tensiunilor comerciale.
Nu în ultimul rând, în Zona Euro (nucleul dur al Uniunii Europene, cu o pondere de 85% din PIB și, totodată, principalul partener economic pentru România și țările din Europa Centrală și de Est) nivelul de încredere în economie se menține redus, iar gradul de implementare a progresului tehnologic este unul lent, cu toate că regiunea dispune de resurse. Spre exemplu, volumul depozitelor neguvernamentale a depășit în 2025 pragul de 16 mii de miliarde de euro (maxim istoric), după cum se poate observa în graficul de mai jos.
Nu în ultimul rând, subliniez divergența din perspectiva inflației, între SUA (persistență peste nivelul țintă de 2%), China (ritm anual al prețurilor de consum inferior pragului de 1%) și Zona Euro (consolidarea inflației la ținta de 2%), cu implicații pentru deciziile de politică monetară pe termen scurt.
În ceea ce privește provocările pentru economia mondială în acest an, atrag atenția cu privire la sustenabilitatea tendinței ascendente pentru indicii bursieri pe mapamond, implementarea inteligenței artificiale într-o formă echilibrată, tendința de creștere a datoriei publice și nivelul ridicat al prețurilor (după inflația ridicată din anii anteriori). În acest context, atrag atenția cu privire la faptul că nivelul primei de risc pe piața de acțiuni din SUA a scăzut în 2025 la minimul din 2006, anul de dinainte de incidența Marii Crize Financiare (cea mai severă criză economico-financiară mondială de după Al Doilea Război Mondial).
| Știri BVB