Ritmul convergenței economice europene în încetinire în România în 2024 (Andrei Rădulescu)

Autor: Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est)

Pe de altă parte, atrag atenția cu privire la faptul că viteza acestui proces de convergență economică europeană a României s-a deteriorat în prima jumătate a anului 2024, aspect evidențiat de dinamica indicatorilor macroeconomici.

Spre exemplu, datele comunicate recent de Eurostat indică un ritm anual de creștere economică de 0,8%, atât pentru PIB-ul Uniunii Europene, cât și pentru PIB-ul României în al doilea trimestrul din 2024.

Analiza din perspectiva evoluției componentelor ofertei agregate evidențiază persistența climatului dificil în sfera industriei (motorul economiei), dar și atenuarea decalajului de ritm anual între România și Uniunea Europeană în al doilea trimestru din 2024.

Astfel, potrivit datelor Eurostat producția industrială a scăzut pentru al cincilea trimestru la rând în T2 2024 în Uniunea Europeană, pe fondul provocărilor structurale, inclusiv deteriorarea competitivității internaționale și nivelurile ridicate ale prețurilor la energie și costurilor de finanțare. Cu toate acestea, ritmul anual de declin s-a diminuat în intensitate, până la 2,8%.

În România producția industrială s-a ajustat pentru al șaptelea trimestru consecutiv în T2 2024, dar cu o rată anuală în intensificare la 1,1%, după cum indică Eurostat.

Per ansamblu, în semestrul I din 2024 volumul producției industriale a scăzut cu rate medii anuale de 3,4% în Uniunea Europeană, respectiv 0,8% în România, conform datelor Eurostat.

Totodată, volumul activității în construcții (sector intensiv în capital și forță de muncă) s-a redus cu un ritm mediu anual de 2,5% în România în semestrul I din 2024, spre deosebire de o ajustare cu o rată medie anuală de doar 1,0% la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat, aspect evidențiat în graficul următor.

Nu în ultimul rând, volumul activității în sectorul serviciilor a crescut cu o rată medie anuală de 3,1% în Uniunea Europeană în perioada ianuarie – mai 2024, ritm superior celui înregistrat în România (1,5%), potrivit datelor publicate recent de Eurostat.

Pe de altă parte, se evidențiază creșterea puternică a volumului vânzărilor din comerțul cu amănuntul (variabilă de referință pentru consumul privat, principala componentă a PIB-ului) în România, cu un ritm mediu anual în accelerare la 7,8% în semestrul I 2024, după cum arată datele Eurostat, aspect evidențiat în graficul de mai jos (Graficul 3).

Această evoluție a fost susținută de politica de venituri pro-ciclică în context electoral, care nu este sustenabilă, date fiind consecințele nefavorabile pentru echilibrul macroeconomic (atât pentru competitivitatea internațională, cât și în sfera finanțelor publice).

La nivelul Uniunii Europene volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a crescut cu o dinamică medie anuală de doar 0,3% la șase luni din 2024.

Această analiză exprimă faptul că modelul de creștere și dezvoltare din România din ultimele decenii (dominat de forțele induse de aderarea la Uniunea Europeană) și-a atins limitele, aspect evidențiat și de scăderea în clasamentul competitivității internaționale.

Cu alte cuvinte, trebuie identificat un nou model de creștere și dezvoltare pentru următorii 10 – 15 ani în România, care să pună accent pe implementarea reformelor structurale în formă continuă, pentru ameliorarea capitalului uman și accelerarea adoptării progresului tehnologic.