Autor: Andrei Rădulescu
Polonia și România sunt primele două economii din Europa Centrală și de Est din perspectiva dimensiunii nominale, cu o contribuție cumulată de aproximativ 6,7% la formarea PIB-ului Uniunii Europene în 2024, potrivit estimărilor Eurostat.
Anul trecut PIB-ul Poloniei s-a apropiat de 850 miliarde EUR, un nivel de 4,4 ori mai ridicat comparativ cu cel înregistrat în 2003, anul de dinainte de aderarea la Uniunea Europeană. România a înregistrat un nivel de peste 350 miliarde EUR în 2024, de 3,6 ori mai ridicat raportat la cel din 2006, anul de dinainte de aderarea la Uniunea Europeană.
Cele două economii au înregistrat ritmuri ridicate de creștere și dezvoltare pe parcursul ultimelor decenii, într-un proces determinat de forțele aderării la Uniunea Europeană – integrarea în circuitele economice european și mondial a condus la intrări masive de capital (investiții străine directe, fonduri europene și remiteri ale populației care lucrează în străinătate).
Astfel, între 2003 și 2024 economia poloneză a crescut cu un ritm mediu anual de 3,8%. În România PIB-ul a înregistrat un avans mediu anual de doar 2,8% între 2006 și 2024, potrivit estimărilor Eurostat.
Cu alte cuvinte, economia Poloniei a înregistrat un ritm mediu anual de creștere mai puternic comparativ cu cel din România după aderarea la Uniunea Europeană, deși ponderea investițiilor în PIB a fost mai scăzută în medie cu cinci puncte procentuale anual în perioada 2007 – 2024, după cum se poate observa în graficul de mai jos.
Pe lângă problematica eficienței investițiilor în economie (mai ridicată în Polonia) o altă divergență între cele două țări (cu impact pentru ritmul de creștere economică pe termen mediu) este determinată de echilibrul macroeconomic.
Astfel, potrivit statisticilor Fondului Monetar Internațional (FMI) ponderea deficitului bugetar în PIB a fost mai ridicată în România comparativ cu cea din Polonia pe parcursul ultimilor nouă ani, aspect evidențiat în graficul următor. Cele două țări au însă în comun faptul că au înregistrat deficit bugetar în fiecare an din perioada 1995 – 2024, conform datelor FMI.
În acest context, ponderea datoriei publice în PIB în România a depășit nivelul din Polonia începând cu anul 2022, pentru prima oară în ultimele decenii. În 2024 datoria publică s-a situat la peste 57% din PIB în România, respectiv la peste 55% din PIB în Polonia, potrivit datelor instituției financiare internaționale.
Totodată, în România ponderea deficitului de cont curent în PIB a înregistrat o tendință de deteriorare începând cu 2015, evoluție în divergență comparativ cu dinamica din Polonia, țară care a înregistrat excedent în anii 2020, 2023 și 2024, după cum se poate observa în graficul de mai jos.
Divergențele între cele două țări din perspectiva eficienței investițiilor și echilibrului macroeconomic au ca numitor comun continuitatea reformelor structurale și se reflectă la nivelul ritmul potențial de creștere economică.
Estimările econometrice elaborate (utilizând datele FMI) indică un ritm anual potențial de creștere în economia României de 2,7% în 2024, inferior celui din Polonia, de 3,1%, aspect evidențiat în graficul de mai jos. Subliniem faptul că ritmul anual potențial de creștere economică în România a fost inferior celui din Polonia începând cu anul 2008.
În acest context, atrag atenția cu privire la faptul că pentru o convergență economică sustenabilă a României spre nivelul din Polonia și spre nivelul mediu al Uniunii Europene sunt necesare reforme structurale în formă continuă, care să contribuie la ameliorarea eficienței investițiilor și ajustarea dezechilibrelor macroeconomice.
| Știri BVB