România are nevoie de un pact pentru stabilitate fiscală, nu de experimente riscante în impozitare! (Romanian Business Leaders); Cota unică este un pilon strategic

România are nevoie de un pact pentru stabilitate fiscală, nu de experimente riscante în impozitare, a transmis, azi, Romanian Business Leaders.

Organizația a transmis: “Cota unică este un pilon strategic pentru România. Renunțarea la ea ar fi o eroare cu consecințe devastatoare. Într-un context economic marcat de incertitudine și de o competiție regională acerbă, stabilitatea și predictibilitatea fiscală sunt active naționale strategice. Înlocuirea cotei unice, un pilon al dezvoltării economice din ultimii 20 de ani, cu un sistem de impozitare progresivă, ar reprezenta o eroare strategică majoră, cu implicații negative profunde pentru viitorul României.

Timp de două decenii, cota unică a funcționat ca un simbol al predictibilității și al unui angajament ferm al statului față de mediul de afaceri și contribuabili. Alegerea acum trebuie să fie clară: mizăm pe o rețetă de succes dovedită, care a generat creștere și a atras investiții, sau ne aventurăm într-un experiment fiscal riscant care va alunga capitalul, va pedepsi performanța și va accelera exodul specialiștilor? Problema reală a finanțelor publice nu este structura impozitării, ci gaura neagră a colectării ineficiente și lipsa de disciplină în cheltuirea banului public.

Datele economice demonstrează, fără echivoc, succesul cotei unice ca motor de modernizare și convergență.

• Catalizator pentru investiții străine directe : Reforma fiscală din 2005 a fost un factor cheie în creșterea exponențială a ISD. Dacă media anuală în perioada 2000-2004 a fost de circa 2.6 miliarde de euro, în perioada 2005-2008 aceasta a explodat la peste 7.5 miliarde de euro pe an. Acest capital a adus tehnologie, standarde de management și a creat sute de mii de locuri de muncă bine plătite, integrând România în lanțurile valorice globale.
• Stimulent pentru antreprenoriat: Simplitatea sistemului a redus drastic barierele birocratice, încurajând mii de români să pornească o afacere. Numărul companiilor active a crescut cu peste 153%, de la 455.000 în 2004 la peste 1.152.000 în 2022.
• Formalizarea economiei și creșterea încasărilor: Un nivel rezonabil de impozitare a redus tentația muncii la negru și a evaziunii, lărgind baza de impozitare. Deși cota nominală a scăzut, veniturile totale colectate din impozitul pe venit și profit au crescut spectaculos, demonstrând că o rată mai mică pe o bază mai mare poate genera încasări superioare.

Discursul public în favoarea impozitării progresive se bazează pe premise eronate, care ignoră riscurile sistemice și comportamentul economic real.

Mitul „echității sociale”

Acest concept trebuie redefinit, trecând de la o “echitate punitivă”, care penalizează succesul, la o “echitate a oportunității”. Adevărata dreptate socială nu înseamnă a lua mai mult de la cei performanți, ci a crea o economie dinamică în care toți cetățenii au șansa de a prospera. Cota unică, stimulând creșterea economică și crearea de locuri de muncă, este sistemul care generează aceste oportunități.

Iluzia creșterii veniturilor bugetare

Orice calcul ce promite venituri mai mari prin majorarea cotelor ignoră reacțiile adverse previzibile, care vor anula câștigurile teoretice:

• Evaziune fiscală și muncă la negru: Confruntați cu cote marginale excesive, mulți indivizi vor fi tentați să subdeclare veniturile sau să treacă în economia neagră.
• Optimizare fiscală agresivă: Se va declanșa o migrație masivă a specialiștilor și liber-profesioniștilor către forme de organizare mai avantajoase fiscal (PFA, microîntreprinderi), erodând exact baza de impozitare vizată de reformă.
• Accelerarea „brain drain-ului”: Impozitarea progresivă ar lovi direct sectoarele strategice (IT, sănătate, inginerie), unde specialiștii sunt extrem de mobili internațional. Reducerea venitului net, combinată cu semnalul de penalizare a succesului, poate fi factorul decisiv care înclină balanța în favoarea emigrării. Pierderea acestor profesioniști înseamnă o pierdere devastatoare de inovație, productivitate și competitivitate strategică pentru România.

Datele istorice privind execuția bugetară din România contrazic categoric mitul conform căruia impozitarea progresivă generează automat venituri mai mari. O analiză a încasărilor din impozitul pe venitul persoanelor fizice arată că în perioada 2000-2004, sub un sistem progresiv cu cote între 18% și 40%, acestea au fluctuat între 2,7% și 3,5% din PIB. În mod paradoxal, după introducerea cotei unice de 16% în 2005, deși cota a scăzut, încasările bugetare au atins un nivel superior, ajungând la un vârf de 3,7% din PIB în anii 2015 și 2016. Acest fenomen este explicat printr-o îmbunătățire a conformării și colectării fiscale: simplitatea sistemului și o povară fiscală percepută ca fiind mai rezonabilă au redus evaziunea și au lărgit baza de impozitare. Prin urmare, statistica ultimelor trei decenii arată că un sistem mai simplu, cu o cotă unică, s-a dovedit mai eficient în colectarea veniturilor la bugetul de stat decât sistemele progresive complexe care l-au precedat.

Distragerea atenției de la problema reală

Problema fundamentală și cronică a bugetului României nu este nivelul cotelor, ci ineficiența sistemică a colectării. România are unul dintre cele mai mari deficite de încasare a TVA din Uniunea Europeană, o gaură de zeci de miliarde de lei anual. A propune implementarea unui sistem fiscal mult mai complicat unei agenții care deja sub-performează cronic în administrarea unui sistem simplu este o direcție periculoasă, care ar adânci haosul administrativ.

Soluția pentru consolidarea bugetară nu constă în experimente fiscale riscante, ci într-o abordare strategică, axată pe rezolvarea problemelor de fond. Propunerea noastră se bazează pe trei piloni interconectați:

1. Menținerea și consolidarea cotei unice: Aceasta trebuie asumată ca o decizie strategică pe termen lung pentru a oferi mediului de afaceri predictibilitatea esențială pentru planificarea investițiilor majore.
2. Prioritate absolută pentru eficientizarea colectării: Adevărata reformă este modernizarea radicală a ANAF. Finalizarea urgentă și funcțională a digitalizării (e-Factura, SAF-T, e-Transport, case de marcat interconectate) și utilizarea analizei de date pentru a combate marea evaziune trebuie să devină prioritatea națională numărul unu.
3. Disciplină riguroasă a cheltuielilor publice: Echilibrul bugetar trebuie atins și prin gestionarea responsabilă a cheltuielilor, implementând bugetarea pe bază de performanță și reformând companiile de stat ineficiente.

Lansăm un apel ferm către întreaga clasă politică pentru viziune și responsabilitate. România nu își mai permite experimente fiscale cu final garantat negativ. Este necesar un dialog real care să ducă la un Pact național pentru stabilitate fiscală, care să asigure principiile unui sistem fiscal predictibil, garantat de cota unică. Numai ieșind dintr-un discurs demagogic bazat pe strategii politice discutabile și intrând într-un dialog constructiv, stabil și prin politici economice dovedite vom construi o Românie modernă și prosperă pentru toți cetățenii săi.” 

Fundația Romanian Business Leaders este o organizație a antreprenorilor și intraprenorilor imparțială, apolitică nepartizană, care dezvoltă proiecte cu impact social și care susține o societate bazată pe democrație liberală, integrată pe deplin și solidară cu familia sa europeană. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business și din cel asociativ pentru dezvoltarea unei Românii în care generațiile viitoare să iubească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună, protejând piața liberă pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Totodată, RBL își asumă rolul de a susține contribuția României la performanța economică a Uniunii Europene. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 600 de membri ai comunității RBL din București și cele 8 filiale locale.