România – campioana UE la ritmul de creștere a veniturilor în ultimul deceniu (Andrei Rădulescu)

de Andrei Rădulescu

În perioada 2013-2023 România a înregistrat cel mai ridicat ritm de creștere a veniturilor din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. Această evoluție a fost determinată de procesul de convergență economică europeană și puternic influențată de politica de venituri (majorare cu dinamici nesustenabile).

Astfel, după procesul de ajustare determinat de incidența Marii Crize Financiare (și consecințele acesteia), România a implementat o politică de majorare a veniturilor, pentru a eradica sărăcia și stopa migrația populației active, evidențiindu-se însă creșterile cu ritmuri nesustenabile din anii electorali.

Spre exemplu, cheltuielile de personal din sectorul public s-au majorat cu ritmuri anuale de două cifre în 2017, 2018, 2019, 2023 și 2024, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

În România, venitul net anual pentru o persoană singură fără copii a crescut cu o rată medie anuală de 9,8% în perioada 2013-2023, până la 11,1 mii EUR, potrivit datelor Eurostat.

Este cel mai ridicat ritm mediu anual de creștere din rândul țărilor membre ale Uniunii Europene, România fiind urmată de Bulgaria, Lituania, Letonia, Polonia, Ungaria și Cehia, cu dinamici medii anuale de 9,4%, 9,4%, 8,9%, 6,8%, 6,8% și, respectiv, 6,7%, semnificativ peste media UE de doar 2,9%, după cum indică datele Eurostat, aspect evidențiat în graficul de mai sus.

Cu toate acestea, România continuă să fie țara membră a Uniunii Europene cu al doilea cel mai scăzut nivel al venitului net anual, după Bulgaria (cu 9,4 mii EUR în 2023).

Subliniez faptul că în 2023 venitul net anual în România a reprezentat doar 39,4% din media UE, în creștere de la 20,5% în 2013.

În ceea ce privește venitul net anual la paritatea puterii standard, România a înregistrat o creștere cu o rată medie anuală de 9,0% în intervalul 2013-2023, cel mai ridicat ritm din țările Uniunii Europene.

Urmează Bulgaria, Lituania, Letonia, Polonia, Ungaria și Cehia, cu dinamici medii anuale de 7,9%, 7,2%, 7,2%, 5,9%, 5,4% și, respectiv, 4,5% în ultimul deceniu.

Subliniez faptul că România a depășit șase țări în ceea ce privește venitul net anual la paritatea puterii standard între 2013 și 2023 – Slovacia, Letonia, Croația, Estonia, Ungaria și Lituania.

Astfel, venitul net anual din România ca pondere în venitul net anual din Uniunea Europeană (exprimat la paritatea puterii standard) s-a majorat de la 38,5% în 2013 la 68,3% în 2023.

Pe de altă parte, atrag atenția cu privire la faptul că cel mai ridicat ritm de majorare a venitului net în ultimul deceniu nu a determinat cea mai bună performanță macroeconomică în rândul țărilor Uniunii Europene. Dimpotrivă, am asistat la deteriorarea severă a echilibrelor macroeconomice pe plan intern, în contextul discontinuității reformelor structurale.

Astfel, activitatea economică a crescut în perioada 2013-2023 cu ritmuri medii anuale de 3,7% în Polonia, 3,6% în România, 3,0% în Ungaria, 2,9% în Lituania, 2,6% în Bulgaria, 2,2% în Cehia și 2,2% în Letonia, conform datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), aspect evidențiat în graficul de mai jos.

În plus, creșterea semnificativă a veniturilor anuale a contribuit la o flexibilitate mai redusă a pieței forței de muncă în România, comparativ cu celelalte economii importante din Europa Centrală și de Est (CEE).

În perioada 2013-2023 România a înregistrat o rată medie anuală a șomajului de 6,6%, peste nivelurile din Polonia (5,2%), Ungaria (5,1%) și Cehia (3,5%), potrivit datelor Fondului Monetar Internațional.

De asemenea, politica de venituri implementată în ultimul deceniu (modelul de creștere economică bazat pe majorarea salariilor) a contribuit la intensificarea deficitelor gemene în România.

Astfel, raportul datorie publică/PIB a crescut cu 12,8 puncte procentuale între 2013 și 2023, până la 52,1% în România, conform datelor FMI.

Pe de altă parte, ponderea datoriei publice în PIB a scăzut cu 7,5 puncte procentuale la 49,6% în Polonia, cu 3,7 puncte procentuale la 73,5% în Ungaria și cu 1,8 puncte procentuale la 42,4% în Cehia, în perioada 2013-2023, potrivit datelor FMI.

Nu în ultimul rând, creșterea semnificativă a salariilor și discontinuitatea reformelor structurale au determinat cea mai severă deteriorare a contului curent dintre țările UE (cu cele mai mari rate ale creșterii veniturilor) în intervalul 2013-2023.

Atrag atenția cu privire la riscurile din sfera finanțelor publice și din perspectiva competitivității internaționale cu care se confruntă România la începutul anului 2025, cu impact pentru climatul investițional.

În acest context, subliniez faptul că este mai important ca oricând după declanșarea Marii Crize Financiare ca România să accelereze reformele structurale pentru a evita o ajustare dezordonată a dezechilibrelor macroeconomice, care ar putea conduce la ieșiri semnificative de capital și la consecințe negative asupra performanței economiei pe termen mediu.
Nu în ultimul rând, această analiză evidențiază compromisul generat de politica de majorare a veniturilor implementată în România pe parcursul ultimului deceniu – accelerarea convergenței economice către media UE în detrimentul echilibrului macroeconomic.