România – cea mai mare rată de privare materială severă din UE

de Dan Pălăngean

România a înregistrat (și) în 2023 cea mai mare rată de privare materială severă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 19,8% (aproape o persoană din cinci), ne-am poziționat în acest nedorit clasament peste Bulgaria (18%), Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) și Spania (9%).

Pentru referință, menționăm că media înregistrată la nivelul întregii Uniuni la acest important indicator social a fost de numai 6,8% iar cele mai mici valori s-au consemnat în Slovenia (2%), Cipru (2,4%), Suedia, Luxemburg și Estonia (toate cu 2,5%). De reținut diferența de gen, cu femeile la cota 7,2% iar bărbații la 6,5%.

Din păcate, țara noastră a deținut în permanență prima poziție în UE la rata de privare materială severă din anul 2016 încoace (Bulgaria a fost ușor peste în 2015, cu 26,8%, dar apoi a evoluat mai bine). Scăderile exprimate în puncte procentuale au fost destul de consistente dar nu ne-au permis să ținem pasul cu evoluția PIB și nici cu consumul individual efectiv MEDIU, cu care am ajuns în 2023 chiar pe poziția de mijoc a UE ( locul 14 din 27 de state membre, cu 89% din media Uniunii).

Iar asta deși am înregistrat, de departe, cel mai mare progres între 2022 și 2023, cu o scădere de -4,5 puncte procentuale, peste Letonia (-1,6 pp) și Croația (-1,2 pp). La polul opus, oarecum surprinzător, cele mai slabe evoluții le-au avut Danemarca (+1,7 pp) și Austria (+1,4 pp), urmate de Ungaria și Spania (cu câte +1,3 pp).

Din perspectivă socio-culturală, ar fi de reținut și poziționarea în cazul diferențelor între diferitele regiuni ale țării, unde ocupăm locul al treilea cu 19,7 puncte procentuale, după două surori latine, Franța (22,2 pp) și Italia (19,9 pp) dar peste vecina de la vest Ungaria (16,9 pp) și colega balcanică Grecia (15,8 pp). Pentru referință, diferențe regionale mai mici de două puncte procentuale au fost înregistrate în Slovenia, Finlanda și Lituania.

O regiune a României a trecut și în 2023 pragul de 30% (regiunea Sud-Est cu 30,8%) și două au avut valori peste pragul de 20% și 30% la privarea materială severă (Sud-Vest cu 24,8% și Sud-Muntenia cu 23,7%). Surprinzător, regiunea Nord-Est apare sub media națională, cu 18,3%. București-Ilfov are doar 11,1%, nu departe însă de Regiunea Vest (13,7%).

Notă metodologică

Privarea materială severă (abreviată SMSD în lb. engleză) este un indicator care arată neîndeplinirea  a cel puțin 7 din 13 criterii stabilite de Comitetul de Protecție Socială European, șase la nivel individual și șapte la nivel de gospodărie și urmărite în cadrul țintelor UE pentru anul 2030 pentru reducerea sărăciei și excluziunii sociale.

La nivel nivel de gospodărie se referă la capacitatea de a face față unor cheltuieli neprevăzute, de a putea plăti anual o săptămână de vacanță în afara casei, de a fi confruntat cu plăți nefectuate, de a-și permite o masă cu carne sau echivalentul vegetarian o dată la două zile, de a încălzi adecvat locuința, de a avea acces la o mașină pentru uz personal și la posibilitatea de a înlocui mobila uzată.

La nivel individual, criteriile sunt accesul la internet, înlocuirea hainelor uzate cu unele noi, deținerea a două perechi de pantofi (una pentru vreme proastă), o mică sumă de bani pentru cheltuieli individuale, activitățile recreative regulate, întâlnirea cu familia/prietenii pentru masă/băutură cel puțin odată pe lună.