Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzAnaliză realizată de Divo Pulitika, Membru al Consiliului de Administrație, InterCapital ETF
România a fost mult timp un punct de interes pentru investitorii internaționali interesați de regiunea Europei Centrale și de Est. Timp de mulți ani, discuțiile s-au concentrat pe creșterea impresionantă a țării și pe oportunitățile percepute pe termen lung. Totuși, în ultimele șase luni, discuția s-a îndreptat, din păcate, către riscurile potențiale. Sperăm că țara va ajunge la un consens politic și social necesar pentru a depăși aceste provocări și va reveni pe un drum al creșterii sustenabile. Până atunci, iată o imagine de ansamblu a modului în care vedem în prezent România.
Conform datelor Eurostat, România a înregistrat o rată medie de creștere a PIB-ului real de 3,10% în perioada de 12 ani cuprinsă între 2013 și 2024 – cea mai lungă perioadă disponibilă pe baza metodologiei actuale. Aceasta este de peste două ori mai mare decât media UE de 1,48% pe an și plasează România pe locul al șaptelea între economiile din UE – una dintre cele doar două mari economii din acest grup, alături de Polonia, celelalte fiind Irlanda, Malta, Islanda, Cipru și Lituania.
Această dezvoltare economică a adus beneficii nu doar cetățenilor români, ci și investitorilor internaționali cu expunere la această piață. Pentru investitorii în acțiuni, România a oferit unul dintre cele mai profitabile segmente din afara industriei pure de tehnologie. Între sfârșitul anului 2012 și 20 mai 2025, randamentul total al indicelui românesc BET a fost de 17,4% pe an. Această performanță a fost depășită doar de indicele Nasdaq 100, axat pe tehnologie (21,1%) și a fost urmată îndeaproape de indicele sloven SBITOP (16,5%). Alți indici importanți au avut evoluții mai slabe: S&P 500 a înregistrat un randament de 15,8%, BUX-ul maghiar 11,4%, DAX-ul german 9,7%, ATX-ul austriac 8,1%, ASE-ul grec 8,0%, iar WIG20-ul polonez numai 3,6%. Toate randamentele sunt calculate în euro.
Piața obligațiunilor denominate în euro din România a oferit, de asemenea, oportunități atractive. Timp de mulți ani, spread-ul titlurilor de stat românești în euro pe 10 ani față de cele ale Germaniei – un reper tradițional al riscului suveran perceput – a fost relativ stabil, oscilând între 2% și 3%. Spread-ul s-a mărit în 2020 până aproape de 4%, însă acest lucru a fost de scurtă durată și s-a corectat rapid. Totuși, invazia Rusiei în Ucraina a pus din nou presiune pe titlurile de stat românești, ducând spread-ul la un vârf de aproape 6% în octombrie 2022. A urmat o perioadă de doi ani de redresare treptată, cu spread-uri care au revenit la aproximativ 3%.
Această tendință s-a inversat din nou după alegerile europarlamentare din iunie 2024, pe măsură ce îngrijorările investitorilor au crescut în legătură cu o schimbare percepută a atitudinii României față de Rusia. Finalul anului a fost marcat de două evenimente cheie: primul tur al alegerilor prezidențiale, care părea să confirme această evoluție; și avertismentele agențiilor de rating cu privire la deficitul bugetar în creștere al României.
În combinație cu incertitudinile la nivel global, de la preocupările legate de creșterea economică până la alegerile din Statele Unite, acest context a determinat mulți investitori, în special internaționali, să își retragă pozițiile din România. Atât indicele de referință BET, cât și obligațiunile au scăzut, iar spread-ul titlurilor de stat românești pe 10 ani față de cele germane a urcat la 4,5% cu doar câteva zile înainte de turul decisiv al alegerilor prezidențiale.
Cei care și-au păstrat încrederea în România au fost răsplătiți. În urma victoriei electorale a lui Nicușor Dan, spread-urile titlurilor de stat au scăzut la 3,6%, o mișcare semnificativă pe piețele de obligațiuni, iar indicele BET a crescut cu 5,4% în ziua de luni de după vot. Acesta a fost un semnal clar că investitorii au apreciat reafirmarea angajamentului României față de parcursul pro-european, reactivând sentimentul pozitiv față de piață.
O provocare a fost depășită, dar o alta rămâne. Finanțele publice ale României continuă să amenințe stabilitatea pe termen lung a pieței. Un aspect pozitiv este faptul că raportul datorie/PIB al țării era de 54,8% la finalul anului 2024, mult sub media UE de 82,2%. Totuși, prognoza de primăvară a Comisiei Europene prevede o creștere relativ rapidă în următorii doi ani, ajungând la 63,3% până la finalul lui 2026 (în timp ce media UE rămâne relativ stabilă la 84,5%).
Dacă guvernul nu reușește să reducă deficitul bugetar, pe care Comisia Europeană îl estimează la 7,9% din PIB în 2025 și 7,0% în 2026, nivelul datoriei ar putea crește până la cote nesustenabile, generând presiuni semnificative asupra economiei. Aceasta este principala îngrijorare ridicată de agențiile de rating, unele dintre ele avertizând că România ar putea fi retrogradată la așa-numita categorie „junk”.
Din fericire, țara pare acum mai aliniată politic în privința direcției pe care trebuie să o urmeze. Atât Președintele, cât și Parlamentul sunt pro-europeni, ceea ce creează premisele pentru o orientare similară a noului guvern care va fi instalat în săptămânile următoare. Coaliția de guvernare și componența guvernului nu sunt cunoscute la acest moment, însă consolidarea bugetului pare să fie prioritatea partidelor pro-europene care ar putea face parte din noua guvernare. Prognoza Comisiei Europene din 19 mai 2025 menționează că estimările sale „(…) nu includ impactul reformei fiscale și al altor măsuri prevăzute în Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României, care, dacă sunt bine concepute și implementate la timp, au potențialul de a reduce semnificativ deficitul în 2025 și, într-o măsură mai mare, în 2026.”
În cazul în care consolidarea bugetară va fi realizată, investitorii s-ar putea întoarce cu entuziasm. Titlurile de stat românești în euro oferă unele dintre cele mai mari randamente din Europa, în timp ce acțiunile continuă să aibă o evaluare atractivă, cu un raport P/E sub 10x pentru indicele BET și randamente ale dividendelor de peste 5%. Aceste fundamente nu sunt ignorate, însă, pentru moment, investitorii așteaptă semnale mai puternice că țara va evita retrogradarea în categoria junk.
###
Đivo Pulitika este Membru al Consiliului de Administrație al InterCapital ETF. Pulitika și-a început cariera în industria financiară în timp ce studia la Facultatea de Economie și Afaceri din Zagreb, alăturându-se inițial departamentului de analiză al InterCapital. De-a lungul timpului, a devenit șeful acestui departament, unde s-a concentrat pe promovarea investițiilor pe piețele de capital din regiune, realizarea de evaluări ale acțiunilor și organizarea de evenimente și conferințe pentru clienți. În 2019, a făcut tranziția către InterCapital Asset Management, cea mai importantă companie de administrare a activelor din Croația la acel moment, unde a condus departamentul de analiză a acțiunilor și ulterior a devenit manager de portofoliu. Pulitika a fost, de asemenea, responsabil pentru pregătirea și implementarea politicilor privind investițiile responsabile și sustenabile. A participat încă de la început la crearea primelor ETF-uri ale InterCapital, iar la începutul anului 2023 a preluat oficial funcția de manager al acestor fonduri. Expertiza și leadershipul său au contribuit semnificativ la succesul companiei în administrarea fondurilor de investiții și a portofoliilor individuale pentru o gamă largă de clienți. Odată cu înființarea InterCapital ETF ca entitate distinctă, în mai 2025, Pulitika a fost numit Membru al Consiliului de Administrație, responsabil cu dezvoltarea în continuare a activității de ETF.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi comandantul Suprem al Forţelor Aliate (SACEUR), Alexus Grynkewich,…
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, l-a demis, vineri, din funcție, pe directorul Administrației Naționale 'Apele Române',…
Grupul austriac OMV, acţionarul majoritar de la OMV Petrom, a anunţat vineri că a demarat…
Compania siderurgică ArcelorMittal a luat decizia de a opri "definitiv" activitatea la fabrica sa din…
Turismul românesc n-a avut vreodată un birou de promovare mai eficient decât jurnalistul britanic Charlie…
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a avut, în cadrul vizitei sale de lucru în SUA, mai…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Eu cred ca amestecul în Politica României,și faptul ca analiza de mai sus este și a fost părticică scade dramatic Credibilitatea acestei analize,ea trebuie luata în seamă cu multa circumspecți.