România este pe ultimul loc din UE în ceea ce priveşte educaţia financiară, deşi instituţiile financiare au alocat bugete semnificative pentru campanii de conştientizare

Deşi băncile au alocat, în ultimii ani, bugete semnificative pentru numeroase companii de educaţie financiară,  inclusiv prin intermediul Asociaţiei Române a Băncilor, rezultatele întârzie să apară în România, cel puţin comparativ cu alte state UE.

Realitatea arată că suntem pe ultimul loc în ceea ce priveşte educaţia financiară, potrivit Eurobarometrului privind Monitorizarea nivelului de alfabetizare financiară în UE, publicat în această lună. Eurobarometrul a măsurat, în luna martie- aprilie 2023, numărul corect de răspunsuri  la cinci întrebări de cunoştinţe financiare.

Alin Iacob, preşedintele  Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), spune: “Datele acestui Eurobarometru arată că nu suntem doar foarte departe de campionii UE (NL, FI, DK) cu scor mare (4 sau 5 răspunsuri corecte) – România având doar 13%, comparativ cu 40% sau mai mult, dar ne situăm pe primul loc pentru scorul scăzut (0 sau 1) la răspunsuri corecte) – 30%. Pentru mine este foarte clar că, fără un efort național uriaș, care să implice toate părțile interesate, inclusiv organizațiile de consumatori specializate în servicii financiare, viitorul nu sună bine”.

Rezultatele mai arată că 18% dintre cetățenii UE prezintă un nivel ridicat de alfabetizare financiară, 64% un nivel mediu, iar restul de 18% un nivel scăzut. Există diferențe mari între statele membre. În doar patru state membre, mai mult de un sfert dintre cetățeni au obținut scoruri înalte în alfabetizarea financiară (Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Slovenia). Rezultatele indică, de asemenea, necesitatea ca educația financiară să se adreseze în special femeilor, tinerilor, persoanelor cu venituri mai mici și cu un nivel mai scăzut de educație generală, care tind să fie în medie mai puțin educate din punct de vedere financiar decât alte grupuri.

* Cunoștințe financiare

Doar aproximativ un sfert dintre respondenți au răspuns corect la cel puțin patru din cinci întrebări privind cunoștințele financiare, potrivit Eurobarometrului. Aproximativ jumătate au răspuns corect doar la două sau trei întrebări, un alt sfert considerând întrebările deosebit de provocatoare (fie nu au putut răspunde corect la nicio întrebare, fie au reușit să răspundă doar la una din cinci). Printre cele mai performante se numără Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Estonia, unde aproximativ patru din zece respondenți prezintă un nivel ridicat de cunoștințe financiare (43%, 40%, 40% și, respectiv, 39%).

Majoritatea respondenților (65%) înțeleg impactul inflației și consecințele potențiale ale acesteia asupra puterii de cumpărare. Doar 45% dintre respondenți înțeleg cum funcționează dobânda compusă, în ciuda importanței acestui concept pentru gestionarea finanțelor personale și atingerea obiectivelor de economisire pe termen lung.

În ceea ce privește înțelegerea riscurilor investiționale, 66% dintre respondenți asociază corect randamente mai mari cu riscuri mai mari, în timp ce 56% identifică pe bună dreptate că investiția într-o gamă diversificată de companii este probabil să fie mai puțin riscantă decât investiția într-o singură companie. În cele din urmă, doar 20% dintre respondenți demonstrează o înțelegere a modului în care ratele dobânzilor afectează prețurile obligațiunilor.

• Comportament financiar

Aproximativ nouă din zece respondenți din UE sunt de acord că, înainte de a cumpăra ceva, se gândesc dacă își pot permite (51% „complet de acord” și 41% „cumva de acord” cu această afirmație). O proporție similară de respondenți sunt de acord că își urmăresc și își monitorizează cheltuielile (49% „complet de acord” și 43% „oarecum de acord”). Aproximativ șapte din zece respondenți sunt de acord că își stabilesc obiective financiare pe termen lung și se străduiesc să le atingă (21% „complet de acord” și 50% „oarecum de acord”).

*  Servicii financiare digitale

Aproximativ trei sferturi dintre respondenții din UE raportează că se simt confortabil cu utilizarea serviciilor financiare digitale, cum ar fi serviciile bancare online sau plățile mobile; 36% răspund „foarte confortabil” și 41% „oarecum confortabil”. Această cifră este de peste 60% în toate statele membre și este cea mai mare în Finlanda (95%).

* Sfaturi de investiții primite de la o bancă, un asigurător sau un consilier financiar

Doar aproximativ unul din trei europeni are încredere în sfaturile de investiții pe care le primeşte. Doar 38 % dintre respondenții din UE sunt încrezători că sfatul de investiții pe care îl primesc de la bancă, asigurătorul sau consilierul financiar este în primul rând în interesul lor (45% declarând în mod explicit că nu au încredere în el). Cu toate acestea, nivelul de încredere în consiliere variază considerabil între statele membre: cetățenii din Finlanda (59%), Cehia (54%), Danemarca (47%) au mai multă încredere în sfaturile primite; cetățenii din Cipru (20%), Grecia (21%) și Letonia (24%) au mult mai puțină încredere.

*Reziliență financiară și incluziune

În UE, 46% dintre respondenți răspund că au (sau, în ultimii doi ani, au avut) asigurări generale, cum ar fi asigurarea pentru locuințe sau asigurarea auto; 31% raportează că au (sau, în ultimii doi ani, au avut) asigurări de viață. Aproximativ un sfert dintre respondenți (24%) răspund la fel despre un produs de investiții (fonduri, acțiuni sau obligațiuni) și 22% despre un produs privat de pensie. Unul din cinci respondenți a spus că are (sau, în ultimii doi ani, a avut) un credit ipotecar sau un împrumut pentru locuință și 14% răspund la fel pentru un credit de consum. În cele din urmă, 6% răspund că au cripto-monede (sau că le-au avut în ultimii doi ani).

Când sunt întrebați cât timp își vor putea continua să-și acopere cheltuielile de trai, fără să împrumute bani sau să se mute, în cazul în care își pierd sursa principală de venit, o treime dintre respondenți (33%) răspund că aceasta ar fi de șase luni sau mai mult, urmat de 18% care afirmă că acest lucru ar fi de cel puțin trei luni (dar nu șase luni). Cu toate acestea, 16% dintre respondenți declară că nu au economii de urgență.

Majoritatea respondenților din UE se simt „nu prea încrezători” (32%) sau „deloc încrezători” (22%) că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil pe parcursul anilor de pensionare.