de Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române
În prezent România se află în plin proces de negociere pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Clubul țărilor dezvoltate cu democrație reprezentativă și economie de piață liberă a fost înființat la Paris în 1961 și cuprinde astăzi 38 de țări, cu o pondere cumulată de aproximativ 46% din economia mondială.
Subliniez faptul că România a depus pentru prima oară candidatura la OCDE în 2004, anul încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, expresie a continuității transformărilor după perioada de tranziție zbuciumată la economia de piață.
Economia națională a fost de departe campioana procesului de convergență economică europeană pe parcursul ultimelor decenii, nivelul indicatorului PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare crescând de la 30,5% din media Uniunii Europene în 1995 la 78,0% din media Uniunii Europene în 2023, conform datelor comunicate recent de Eurostat.
Această evoluție a fost determinată de creșterea semnificativă a stocului de capital pe plan intern, după decapitalizarea severă din perioada tranziției la economia de piață.
Astfel, între 2003 și 2023 stocul de capital din România s-a majorat cu o dinamică medie anuală de 4,6%, potrivit statisticilor publicate de AMECO, aspect evidențiat în graficul de mai jos.
Este un ritm superior celor înregistrate în Polonia (4,1%), Ungaria (3,0%), Cehia (2,2%) și Zona Euro (1,2%).
Intrările masive de capital (fonduri europene, investiții străine directe, etc) au avut impact de antrenare în economia națională, contribuind la ameliorarea semnificativă a productivității multifactoriale.
Se evidențiază creșterea semnificativă a productivității muncii pe plan intern – conform datelor Eurostat productivitatea muncii pe persoană angajată și pe oră lucrată în standardele puterii de cumpărare s-a majorat de la 33% din media Uniunii Europene în 2005 (anul semnării Tratatului de aderare) la 74% în 2023.
Din perspectiva acestui indicator România a depășit Polonia încă din 2022 și se apropie de nivelul din Cehia (77,4% din media Uniunii Europene în 2023).
Totodată, eficiența marginală a capitalului a crescut cu 3,2 puncte procentuale cumulat între 2004 și 2023, ritm superior celor din Ungaria (1,9 puncte procentuale), Cehia (1,7 puncte procentuale) și Zona Euro (1,3 puncte procentuale), potrivit statisticilor comunicate de AMECO.
În contrapartidă, atrag atenția cu privire la persistența deficitelor gemene la niveluri foarte ridicate în România în ultimele decenii, expresie a discontinuității în implementarea reformelor structurale.
Astfel, începând cu 2005 România a înregistrat an de an cel mai înalt nivel al dezechilibrului macroeconomic, aspect reflectat de diferența între investițiile totale și economisirea internă (ca procente din PIB), după cum se poate nota în graficul următor.
Dincolo de nivelul ridicat al deficitelor gemene România se confruntă și cu o serie de provocări structurale, atât din perspectiva sustenabilității proceselor de creștere și dezvoltare, dar și a aderării la OCDE.
Atrag atenția cu privire la nivelul foarte scăzut al investițiilor alocate pentru cercetare și dezvoltare pe plan intern, ponderea acestora în PIB situându-se la 0,46% în 2022, cu mult sub media înregistrată în Clubul țărilor dezvoltate (peste 2,7%).
De asemenea, ponderea populației cu studii universitare este în scădere în România, situându-se la doar 16,1% din total populație 15-64 ani (potrivit datelor Eurostat), cel mai redus nivel din anul 2019 (media pe OCDE a fost 40,7% în 2022, pentru populația pe segmentul 25-64 ani).
Totodată, resursele alocate sistemului de sănătate s-au situat la aproximativ 6,5% din PIB în 2021, nivel inferior mediei înregistrate la nivelul țărilor dezvoltate (9,7%), conform datelor Eurostat și OCDE.
Nu în ultimul rând, din perspectiva implementării Revoluției Digitale și Revoluției Inteligenței Artificiale România se poziționează la coada clasamentului Uniunii Europene.
În acest context, atrag atenția cu privire la faptul că economia națională riscă să inițieze un proces de divergență raportat la media europeană cel mai târziu la începutul deceniului următor.
De altfel, autostrada convergenței economice europene nu este cu sens unic, aspect confirmat de evoluțiile din mai multe țări pe parcursul ultimilor ani.
Spre exemplu, în Cehia nivelul PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a scăzut de la 93,3% din media Uniunii Europene în 2020 (maxim istoric) la doar 90,9% în 2023, cel mai redus nivel din 2016, conform datelor Eurostat.
| Știri BVB