*Doar 0,14% din PIB merge în fonduri de investiții: Semnalul de alarmă pentru economia românească
Într-un climat marcat de instabilitate macroeconomică, creșterea costurilor de finanțare și incertitudini geopolitice, România continuă să fie o piață marginală în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește investițiile alternative, precum Private Equity (PE) și Venture Capital (VC). Deși potențialul pentru dezvoltare există — susținut de nevoia acută de finanțare a IMM-urilor, digitalizare accelerată și apariția unor start-up-uri inovatoare — realitatea este că acest potențial este serios limitat.
Printre principalele bariere se numără lipsa capitalului instituțional autohton, fragmentarea economică, absența unei strategii naționale coerente pentru dezvoltarea pieței de capital privat, precum și un cadru politico-economic care descurajează implicarea investitorilor instituționali.
În același timp, IMM-urile, coloana vertebrală a economiei românești, sunt printre cele mai afectate de aceste dezechilibre. În lipsa unor mecanisme alternative de finanțare, adaptate stadiului de dezvoltare al companiilor mici și medii, acestea rămân vulnerabile în fața șocurilor economice, iar șansele lor de scalare sau internaționalizare scad considerabil.
Am discutat cu Anca Manițiu, Deputy CEO la Impetum Group despre ce ii lipsește României pentru a deveni un hub regional de investiții.
***
Cum stă România în acest moment pe piața fondurilor de investiții alternative și cum se explică acest lucru?
Anca Manițiu: Cifrele ne arată că România este o piață emergentă de Private Equity și Venture Capital, subreprezentată în context european. Conform Pitchbook și Invest Europe, doar 2% din banii investiți pe continent anul trecut au ajuns în Europa Centrală și de Est, din care aproximativ o treime (0,9 miliarde de euro) au intrat în companiile din România.
Ca să înțelegem imaginea de ansamblu, vorbim despre o piață europeană de peste 126 de miliarde de euro, în creștere cu aproape un sfert (24%) față de 2023. În România, valoarea medie a unei investiții PE/VC rămâne semnificativ mai mică decât în piețele mature din Europa de Vest sau chiar față de alte țări din regiune, precum Polonia sau Cehia. De exemplu, dacă în Polonia valoarea medie a unei tranzacții PE/VC depășește 10 milioane de euro, în România aceasta se situează, în medie, sub 5 milioane de euro (estimare 2024). Exiturile sunt, la rândul lor, în marea lor majoritate de valori mici, fiind distorsionate de câteva megadeal-uri, cum a fost exitul Profi.
Această realitate vine din însăși structura economiei românești, care este extrem de fragmentată și nu oferă suficiente oportunități de investiții de anvergură. Conform studiului CITR „Situația Companiilor de Impact”, România are un număr infim de companii mari (aproximativ 4% din total, adică 40.000 din aproape un milion de societăți aflate în evidența Registrului Comerțului, care generează cam 80% din PIB).
Dacă ne-am raporta la cunoscutul principiu al lui Pareto 80/20, observăm că avem o plajă importantă de creștere de la acest 4% companii mari la procentul de 20% care ar asigura 80% într-un PIB viitor, exponențial crescut.
Provocarea vine din faptul că jumătate din companiile românești se confruntă cu dificultăți financiare, iar IMM-urile noastre sunt, în marea lor majoritate, vulnerabile în fața factorilor externi. Acest lucru le afectează considerabil competitivitatea și atractivitatea în fața investitorilor străini. Or, lipsa de capitalizare și accesul limitat la finanțare restrânge oportunitățile antreprenorilor și le încetinește ritmul de dezvoltare.
Este un cerc vicios din care nu putem ieși decât printr-o strategie unitară în privința investițiilor. Astfel, unul dintre obiectivele noastre strategice din perioada următoare trebuie să fie centrat pe tranziția României de la acest statut de piață emergentă la cel de jucător regional relevant pe piața investițiilor alternative.
Care sunt principalele obstacole pentru o dezvoltare a pieței de PE și VC la adevăratul potențial?
Anca Manițiu: Orice investitor se uită, în primul rând, la riscurile politice, economice sau fiscale la care se expune când decide să facă o investiție nouă. Din acest punct de vedere, evenimentele din ultimele luni au amplificat gradul de incertitudine și instabilitate din România, ceea ce a indus în rândul marilor investitori o atitudine rezervată, caracterizată prin prudență și expectativă. Este esențial să adresăm rapid aceste lucruri și să asigurăm un cadru stabil și predictibil pentru investiții.
Avem totodată de lucru în privința cadrului legislativ, care este în continuare ambiguu, restrictiv sau, din contră, insuficient reglementat pentru vehiculele de investiții. Din punctul nostru de vedere, cele mai importante aspecte ce ar trebui adresate în perioada următoare sunt modificarea reglementărilor ASF privind posibilitatea fondurilor de pensii private de a aloca un procent rezonabil din active pentru piața de PE și VC, respectiv înființarea unui fond de fonduri public-privat.
La nivel global, fondurile de pensii reprezintă o componentă importantă din piața de Private Equity și Venture Capital. Statisticile arată că în statele membre OECD fondurile de pensii investesc în medie 5,7% din totalul banilor aflați în administrare în PE și VC. În statele non-OECD acest procent ajunge la 1,7%. În România, însă, fondurile de pensii sunt ca și inexistente pe piața investițiilor alternative, acest procent fiind aproape zero.
În ceea ce privește necesitatea unui fond suveran de investiții, cel mai grăitor argument vine din Polonia. PFR Venture este astăzi cel mai mare fond de investiții din Europa Centrală și de Est. În cei 11 ani de activitate, PFR Venture a finanțat mai mult de 75 de fonduri de investiții poloneze, care, la rândul lor, au dus capital în peste 900 de companii din țară, construind astfel un ecosistem sănătos de companii competitive și inovatoare.
O economie dezvoltată inegal cum este cea a României, în care IMM-urile și industriile sunt preponderent subfinanțate, poate beneficia de un astfel de model, care să facă puntea între capital și economia reală.
În același timp, trebuie să continuăm să educăm antreprenorii în spiritul bunelor practici de guvernanță corporativă, care le transformă businessurile de familie în organizații credibile și scalabile.
Cum se uită antreprenorii români la aceste opțiuni de finanțare alternative și atragerea unui partener extern?
Anca Manițiu: Peisajul antreprenorial din România este fragmentat, iar percepția oamenilor de afaceri față de investitori diferă în funcție de propria poveste de business, educația antreprenorială pe care o au și gradul de înțelegere a mecanismelor și instrumentelor de investiții alternative pe care le pot accesa.
Există în continuare o mare masă de antreprenori români foarte atașați de propriile businessuri, pentru care decizia de a accepta un partener extern poate fi dificilă. Vorbim cu precădere de antreprenori din prima generație, oameni intuitivi, autodidacți, care au construit prin efortul propriu businessuri de la zero, au generat valoare reală în economie, dar adesea fără să aibă în spate un strat solid de management și o viziune pe termen lung.
Lipsa unui ecosistem de sprijin (de la tot ce implică suport din partea statului și al autorităților competente, până la accesul facil la capital, know-how sau mentori) a condus la dezvoltarea unei mentalități de autonomie absolută care, de cele mai multe ori, reduce considerabil șansele de succes într-un parteneriat cu un investitor profesionist.
Însă, pe măsură ce mediul de business se maturizează, vedem cum tot mai multe companii încep să exploreze opțiuni diversificate de finanțare. Conform studiului CONFIDEX, percepția antreprenorilor români față de investitori s-a îmbunătățit în mod constant în ultimii ani, considerând că aceștia știu să facă business, contribuie la stabilitatea financiară a companiilor și la consolidarea managementului.
Pe de altă parte, persistă și percepția oarecum negativă că investitorii ar avea o orientare pur mercantilă, fiind concentrați doar pe creșterea profitului. Este un aspect pe care trebuie să îl adresăm în continuare, ca să explicăm perspectiva investitorului-partener, care aduce în companie o abordare constructivă, pragmatică și obiectivă, fiind, în mod firesc, orientat pe creștere și eficientizarea businessului, în beneficiul tuturor stakeholderilor.
Care sunt particularitățile pieței de investiții alternative din România și ce așteptări aveți pentru perioada următoare?
Anca Manițiu: Avem o piață mică, dar dinamică. Estimările arată că fondurile cu focus pe România au strâns anul trecut sub un miliard de euro pentru investiții, din care 485 milioane, echivalentul a 0,14% din PIB, vor fi alocați pentru tranzacții în companii românești, către un număr semnificativ de investiții, dar cu valori modeste.
Piața este în continuare dominată de tranzacțiile de buyout, care au reprezentat anul trecut peste 60% din volum și 70% din valoarea totală a tranzacțiilor. Observăm tendința fondurilor locale de a adopta strategii de tip buy & build, ceea ce conturează o nișă tot mai consistentă de companii mici și medii cu potențial de scalare la nivel regional.
În perioada următoare ne așteptăm la mai multe tranzacții între fonduri (secondaries), precum și o tendință de creștere a componentei de fundraising.
Pe radarul investitorilor rămân industrii strategice și dinamice precum energia (care atrage în continuare și cele mai mari investiții), serviciile financiare, piața imobiliară, tehnologia și sănătatea.
Pe de altă parte, în lipsa investitorilor instituționali importanți (pe lângă cei deja prezenți – EIF, IFC și BERD), nivelul de finanțare va rămâne la cote modeste comparativ cu alte țări din CEE.
În acest context, faptul că începem să discutăm la nivelul industriei de PE/VC, profesioniști și autorități de reglementare deopotrivă, despre creșterea alocărilor de capital din partea fondurilor de pensii reprezintă un pas înainte.
Consensul general este că o mișcare în acest sens trebuie reglementată corespunzător, pentru a asigura stabilitatea fondurilor de pensii și protecția investitorilor.
Pe termen lung, intrarea fondurilor de pensii în ecosistemul local de Private Equity și Venture Capital va reprezenta un adevărat catalizator de creștere pentru economia reală și companiile antreprenoriale românești, care ar intra astfel într-un proces accelerat de maturizare, consolidare și extindere la nivel regional.
România are potențialul de a deveni un hub regional pentru investiții alternative, însă acest lucru depinde de voința comună a autorităților, investitorilor și antreprenorilor de a construi un ecosistem solid, predictibil și deschis. Doar printr-o strategie coerentă, reglementări moderne și o deschidere reală către capitalul instituțional, putem spera la o economie mai competitivă și la companii românești cu adevărat relevante pe harta Europei.
| Știri BVB