România, pe locul 9 în UE la inflația medie anuală măsurată după metodologia armonizată

de Dan Pălăngean

România s-a plasat anul trecut pe locul 9 în UE la inflația medie anuală măsurată după metodologia armonizată, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o creștere a prețurilor pe ansamblul anului 2022 față de ansamblul anului 2021 de 12%, indicele armonizat IAPC s-a situat sub cele înregistrate de marea majoritate a statelor din fostul bloc estic.

Cele mai ridicate valori au fost consemnate de țările baltice, Estonia (19,4%), Lituania (18,9%) și Letonia (17,2%). Acestea au adoptat relativ recent moneda unică europeană și nu mai avut la îndemână propria dobândă de politică monetară, păstrată la un nivel redus de către BCE pentru a permite relansarea economică după pandemie, într-un context internațional dificil.

Deși cu un regim valutar similar celui din România și cu propria monedă, au urmat Ungaria (15,3%), Cehia (14,8%) și Polonia (13,2%). Cu valori mai mari decât Bulgaria (13%, în contextul în care leva este legată prin curs fix de euro) și Slovacia (12,1%, a doua țară din regiune care a adoptat euro, încă din 2009).

Ceva mai bine decât România s-au poziționat fostele componente ale Iugoslaviei, Croația (10,7%, aflată în linie dreaptă pentru adoptarea monedei unice, eveniment petrecut la 1 ianuarie 2023) și Slovenia (9,3%). Aceasta din urmă, foarte puțin peste media europeană de 9,2% ( majorată puternic, de la doar 0,7% în 2020 și 2,9% în 2021).

Cele mai reduse rate de creștere a prețurilor s-au regăsit anul trecut în Franța (5,9%), Malta (6,1%) și Finlanda (7,2%). Patru state au consemnat aceeași valoare, 8,1% (Suedia, Portugalia, Irlanda și Cipru), la mică distanță de Luxemburg (8,2%) și Spania (8,3%), toate situate sub media Zonei Euro (8,4%).

În ce privește valoarea cumulată a majorării prețurilor măsurate de sistem european pe parcursul ultimilor zece ani, cele mai ridicate valori le-au avut Estonia (37,8%), Ungaria (37,3%) și Lituania (37%) iar cea mai mică a fost în Cipru (8,2%). De reținut, deși a performat remarcabil în 2022, România a ajuns la 34,4%, nu departe de trio-ul menționat anterior, în condițiile în care scăderea TVA la alimente a trimis indicele IAPC în domeniul negativ în 2015 și 2016.

Pe ansamblul Uniunii, inflația cumulată pe perioada 2013 – 2020 a fost de 20,1%, valoare echivalentă cu o medie anuală de 2,1%. Adică foarte aproape de reperul teoretic ideal de 2% pe an. Triplarea ritmului de creștere a prețurilor în 2022 a venit îndeosebi pe baza costurilor puternic majorate la locuire utilități (apă, electricitate, gaze, alți combustibili), cu 18%, și la transport (12,1%).

Reamintim că, spre deosebire de indicele de inflație IPC măsurat la nivel național pe baza clasificării în trei grupe mari (produse alimentare, nealimentare și servicii) și anunțat la valoarea de 13,8%, indicele armonizat IAPC, utilizat pentru comparații internaționale, se calculează pe 12 categorii de produse și servicii și are o sferă de cuprindere ușor diferită, ceea ce explică valoarea de 12% cu care România s-a raportat la alte state din regiune.