România, pe locul doi în UE la creșterea prețurilor producției industriale

de Dan Pălăngean

România s-a situat în luna februarie 2024 pe locul 2 în UE la creșterea prețurilor producției industriale pentru piața internă, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un indice de 159,2, raportat la nivelul de referință din anul 2021, ne-am poziționat doar după Ungaria (180,9) însă peste Luxemburg (156,4), Letonia (142,2), Lituania (140,4) sau Danemarca (140,1).

Se poate observa că primele zece state au trecut pragul de 130% din prețurile de referință din urmă cu trei ani, în contextul în care media UE a fost de 126,6% iar în Zona Euro s-a consemnat un nivel de 125,5%. Poziția României explică în bună parte declinul sectorului industrial, care a înregistrat o scădere de -3% în 2023, urmată de -3,1% pe primele două luni din 2024 și a ajuns să aibă la începutul acestui an cea mai scăzută performanță din ultimii șapte ani.

Cât privește industria din alte state, ar fi de remarcat surprinzătoarea poziționare sub reperul de 100 a Irlandei (88,1), probabil beneficiară a schimbării surselor de aprovizonare cu resurse energetice cu susținere americană. Precum și valorile relativ moderate de creștere a prețurilor industriale în două țări apropiate de nivelul nostru de dezvoltare, Polonia (125,4) și Bulgaria (121,8).

De reținut, însă, acestea din urmă diferă fundamental dacă se face trimitere la statistica europeană în materie de prețuri industriale care exclude componenta energetică. Unde Irlanda se poziționează încă pe locul doi ca performanță, cu un indice de doar 111,7 (atenție, Luxemburg are 106, adică energia scumpă a determinat puternic dinamica de acolo).

Bulgaria urcă pe al doilea loc în topul scumpirilor, cu un indice de 128,9, sub liderul detașat Ungaria (140,8) și peste Letonia (127,1) sau România (126,3), care ocupă a patra poziție la majorarea prețurilor. Prin contrast, Polonia este a patra țară cu cele mai mici creșteri excluzând energia, după surpriza majoră Grecia (112,8) și mai bine decât media UE (117,7) sau Zona Euro (117,3).

Sunt date care ne poziționează nefavorabil în context european. Din care rezultă că am fost penalizați de o energie relativ scumpă (fără ca acest factor să fie o scuză pentru eficientizarea mai puțin „poloneză” a proceselor de producție). Factor important ce explică de unde avem un deficit comercial major în fiecare an, concret cam 9% din PIB în 2023.