de Dan Pălăngean
România s-a situat anul trecut pe locul patru în UE după numărul de ore lucrate săptămânal la slujba principală, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de 38,8 ore stabilită pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, ne-am plasat imediat după podiumul format din Grecia (39,9 ore), Bulgaria (39 ore) și Polonia (38,9 ore).
La polul opus, regăsim economii occidentale dezvoltate precum Olanda (32,1 ore), Austria, Germania și Danemarca (toate cu 33,9 ore), în timp ce media Uniunii Europene se ridică la 36 de ore. 37,3% dintre angajații europeni au lucrat săptămânal între 40 și 44,5 ore și doar 7,2% au contabilizat mai puțin de 20 de ore.
Segmentul 40 – 44,5 ore a avut cea mai mare pondere în marea majoritate a statelor Uniunii, excepțiile fiind Irlanda, Finlanda, Belgia, Franța și Danemarca, mai bine reprezentate în intervalul 35 – 39,5 ore lucrate săptămânal. De reținut, cu un procentaj de 78% al celor încadrați la 40 – 44,5 ore, România apare pe locul 2, alături de Letonia și după Bulgaria (84,5%). Ecartul este major față de Belgia (15,6%), Franța (13,4%) și Danemarca (11,7%).
O privire mai atentă pe infograficul cu structura angajaților după numărul de ore lucrate care au depășit pragul de 40 ore anul trecut (date extrase de Eurostat fără a face precizări mai detaliate) arată că includerea celor care au depășit 40 ore lucrate dar sub 45 ore ar trimite România pe primul loc în UE la depășirea moderată a programului normal de 40 de ore.
Am precizat moderată, pentru că depășirea pragului de 45 ore combinat (slujba principală plus cea secundară), ne trimite înapoi pe locul trei din coadă (cu 5,9%, ceva mai mult decât Letonia, 4,1%, și Bulgaria, 2,5%). Pentru conformitate, ponderile cele mai ridicate la această categorie apar în Grecia (20,9%), Cipru (16,6%) și Malta (14,6%), impulsionate de micile afaceri de familie din turism (media UE e 10,8%).
În context, apare întrebarea de ce coborâm pe locul patru cu media la nivel național dacă ne situăm printre primii la munca peste program. Răspunsul îl găsim în plasarea pe ultimul loc în UE la categoria 0 -19 ore, cu un procentaj de 3,5%, sub Bulgaria (4,6%) și Grecia (6,1%). Pe acest interval, care reflectă importanța acordată slujbelor cu timp parțial, cel mai bine se plasează Olanda (26,8%), Danemarca (25,5%) și Austria (25,3%).
Una peste alta, se poate concluziona că românii au tendința ori să lucreze mult (dar nu foarte mult), ori să lucreze deloc. În contrast cu situația din țările dezvoltate, unde fiecare are aplecarea să lucreze un timp limitat, după posiblitățile concrete date de situația materială și familială. Abordare de natură să crească ponderea populației angajate și veniturile bugetare, limitând protecția socială.
| Știri BVB