România, pe podiumul european al creșterii datoriei publice

de Dan Pălăngean

România s-a situat pe podiumul european al creșterii datoriei publice între T1 2024 și T1 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o creștere de 4,1 puncte procentuale raportat la PIB, țara noastră s-a poziționat pe locul 3, la egalitate cu Austria, după Polonia (+5,1 pp) și Finlanda (+5,1 pp).

În urma noastră s-au situat două mari economii europene, care sunt și principale partenere ale României în comerțul exterior, Franța (+4,1 pp) și Italia (+3,6 pp). Pentru referință, menționăm că 13 state și-au crescut în perioada menționată datoria publică ca pondere în PIB, 12 state și-au redus obligațiile relative de plată și două (Slovenia și Estonia) au păstrat același nivel.

Performerele reducerilor au fost Grecia (-9,3 pp), Cipru (-8,2 pp) și Irlanda (-6,1 pp), urmate de Croația (-3,6 pp), Danemarca (-3,2 pp), Spania (-2,8 pp) și Portugalia (-2,7 pp). Per total, UE a consemnat un avans de +0,5 pp (până la un nivel de 81,8% din PIB-ul Uniunii) iar Zona Euro de +0,2 pp (cu care a urcat la 88% din PIB-ul aferent).

Deși evoluția României în ce privește nivelul datoriei publice a fost relativ slabă în ultima perioadă, totuși țara noastră ocupă în prezent doar locul 16 între cele 27 de state membre ca nivel al datoriei publice raportat la PIB pe T1 2025. Oficial, nivelul anunțat de Eurostat a fost de 55,8% din PIB (56,1% potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor).

Așadar, deocamdată ne mai încadrăm în pragul de 60% stabilit prin criteriile de la Mmastricht și ne situăm ceva mai jos decât țări precum Polonia (57,4%), Croația (58,4%), Germania (62,3%) și Slovacia (62,8%). Cele mai mari datorii le-au înregistrat Grecia (152,5%, în pofida scăderii consistente din ultimul an), Italia (137,9%) și Franța (114,1%), în timp ce vecinii de la sud Dunăre care vor adopta euro anul viitor au consemnat cea mai mică valoare, doar 23,9% din PIB.

În context, dincolo de ponderea în PIB a obligațiilor de plată, ar trebui să luăm aminte la nivelul dobânzilor percepute de piețele financiare pe termen lung pentru fiecare țară în parte. State din Zona Euro precum Germania (2,52% în iunie 2025), Croația (3,04%) sau Slovacia (3,43%) se pot împrumuta cu costuri la mai puțin de jumătate din cele percepute pentru România (7,37% tot în iunie 2025) iar Polonia (economia cea mai apropiată ca mărime, structură și nivel de dezvoltare de economia noastră) s-a aflat sensibil mai jos, cu 5,53%. Ceea ce semnifică o povară cu mult mai mică decât în cazul nostru pentru bugetul public.