România, printre ţările UE care cer finanţare pentru proiectele de gaze naturale

Opt ţări europene, printre care şi România, au cerut Uniunii Europene să includă gazul natural în viitoarele proiecte finanţate, în condiţiile în care blocul comunitar pregăteşte un plan ecologic de redresare a economiei în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19), au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Comisia Europeană va prezenta miercuri propunerea sa de trilioane de euro pentru următorul buget al blocului european, alături de un fond de recuperare după coronavirus pentru a mobiliza investiții în conformitate cu obiectivele sale climatice. Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia au solicitat Bruxellesului să nu excludă proiectele de gaze naturale din finanțările viitoare.

„Este de o importanță crucială menținerea sprijinului UE și asistenței financiare pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze”, au spus aceștia într-un document de discuție obţinut de Reuters.

Bruxelles-ul este sub presiune pentru a reduce finanțarea combustibililor fosili, deoarece se străduiește să-și decarbonizeze economia până în 2050.

Un proiect al planului de recuperare ecologică al Comisiei, văzut de Reuters, nu acordă decât finanțare pentru proiecte de gaze naturale care utilizează infrastructura de captare a carbonului sau reutilizarea infrastructurii de gaze pentru a transporta combustibili cu emisii reduse de carbon, precum hidrogen.

Banca Europeană de Investiții s-a angajat deja să înceteze finanțarea majorității proiectelor de gaze după 2021.

Gazul natural produce aproximativ jumătate din CO2, faţă de cărbunele care este ars în centrale. Alături de energie eoliană și solară, gazul a ajutat Europa să reducă emisiile prin reducerea consumului de cărbune. Dar combustibilul este incompatibil cu emisiile „zero”, cu excepția cazului în care instalațiile pe gaz folosesc o tehnologie scumpă de captare a emisiilor. Fără gaze, realizarea neutralității climatice va dura mai mult și va costa mai mult  țările care folosesc cărbune, a declarat un oficial al UE.

Unele ONG-uri  spun că infrastructura de gaz construită astăzi va rezista zeci de ani, iar statele ar trebui să investească în surse regenerabile, stocare de energie și rețele inteligente. Aceștia au solicitat luni ca UE să interzică finanțarea gazelor prin fondul  de recuperare. „Niciun cent nu trebuie utilizat pentru a sprijini combustibilii fosili și nici infrastructura de combustibili fosili”, a spus Rețeaua de Acțiune Climatică.