România se confruntă cu un nivel redus al eficienței investițiilor, în pofida creșterii ponderii investițiilor totale în PIB (Andrei Rădulescu)

de Andrei Rădulescu

După incidența pandemiei coronavirus (cea mai severă criză sanitară pe plan mondial de mai bine de un secol) în 2020 investițiile productive au crescut în România cu un ritm mediu anual de 5,7%, în accelerare comparativ cu dinamica înregistrată în cadrul ciclului economic post-criză (perioada 2010 – 2019), de 3,8%, conform datelor Eurostat.

Această evoluție a fost în divergență raportat la cea înregistrată în Uniunea Europeană, unde ritmul mediu anual al investițiilor productive s-a atenuat de la 2,4% în intervalul 2010-2019 la doar 0,7% în perioada de după incidența crizei sanitare.

Ameliorarea ritmului de creștere a investițiilor productive pe plan intern în ultimii ani a determinat majorarea ponderii investițiilor totale în PIB, de la 23,1% în 2019 (anul de dinainte de incidența pandemiei COVID-19) la 27,0% în 2023, cel mai ridicat nivel din 2012, după cum se poate observa în graficul 1.

Pe de altă parte, ponderea investițiilor totale în PIB a crescut cu doar 0,1 puncte procentuale la 22,4% în Uniunea Europeană și s-a diminuat cu 0,2 puncte procentuale la 24,9% în Polonia (prima economie din Europa Centrală și de Est, cu o dimensiune nominală de peste 700 miliarde EUR) între 2019 și 2023.

Atrag însă atenția cu privire la faptul că majorarea ponderii investițiilor totale în PIB în România între 2019 și 2023 nu a fost determinată de dinamica investițiilor companiilor, date fiind gradul înalt de incertitudine, presiunile inflaționiste și persistența deficitelor gemene la niveluri foarte ridicate.

Astfel, conform datelor Eurostat ponderea investițiilor companiilor în PIB a urcat în România de la 13,3% în 2019 la 13,5% în 2023 (nivel foarte apropiat de media pentru perioada 2012-2023), aspect evidențiat în graficul de mai jos. Este totuși o evoluție mult mai bună comparativ cu cele înregistrate în Uniunea Europeană (diminuare cu 0,9 puncte procentuale la 13,0%) și mai ales Polonia (scădere cu 1,9 puncte procentuale la doar 9,1%). 

Pe de altă parte, se evidențiază creșterea investițiilor publice, evoluție în convergență cu cea din Uniunea Europeană, susținută de implementarea programelor europene. Astfel, ponderea investițiilor publice în PIB în România s-a majorat de la 3,4% în 2019 la 5,4% în 2023, un nivel record pentru perioada 2012 – 2023, potrivit datelor Eurostat. La nivelul Uniunii Europene și în Polonia ponderea investițiilor publice în PIB a crescut cu 0,4 puncte procentuale (la 3,6%), respectiv cu 0,8 puncte procentuale (la 5,1%) între 2019 și 2023, conform Eurostat.

De asemenea, ponderea investițiilor populației în PIB s-a majorat puternic în România între 2019 și 2023, cu 1,6 puncte procentuale, la 8,1%, cel mai ridicat nivel din 2017, după cum indică datele Eurostat. În Uniunea Europeană ponderea investițiilor populației în PIB a urcat cu 0,6 puncte procentuale între 2019 și 2023, la 5,9%. Pe de altă parte, în Polonia ponderea investițiilor populației în PIB s-a diminuat cu 0,3 puncte procentuale între 2019 și 2023, la 3,6%. Subliniez faptul că România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană din perspectiva acestui indicator după Cipru.

Atrag atenția cu privire la faptul că, în pofida creșterii ponderii investițiilor totale în PIB România se confruntă cu un nivel redus al eficienței investițiilor, date fiind gradul ridicat de birocrație, dar și lipsa parteneriatelor public-privat.

Astfel, România continuă să se poziționeze pe ultimul loc (sau pe ultimele locuri) în Uniunea Europeană la o serie de indicatori fundamentali, inclusiv alocările pe cercetare și dezvoltare (doar 0,5% din PIB), densitatea autostrăzilor (sub 5KM la 1000 de kilometri pătrați), alocările pentru educație (aproximativ 3% din PIB) și alocările pentru sănătate (aproximativ 6% din PIB), potrivit datelor Eurostat.