România și Bulgaria – în spațiul Schengen, deocamdată, doar aerian și maritim; Angajament de a discuta, în 2024, o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre

*Discutiile referitoare la frontierele terestre –  în funcţie de implementarea cu succes a tuturor măsurilor pentru îmbunătățirea semnificativă a situației migrației în Austria

Ţările membre ale Uniunii Europene au aprobat sâmbătă, în unanimitate, intrarea graduală a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime în martie 2024.

Aderarea celor două țări va stimula călătoriile, comerțul și turismul și va consolida și mai mult piața internă, potrivit Comisiei Europene. Discuțiile privind o altă decizie de a elimina controalele la frontierele terestre vor continua în cursul anului 2024. Un spațiu Schengen extins va conferi UE, ca Uniune, mai multă putere, atât pe plan intern, cât și pe scena internațională, a mai arătat Comisia.

Potrivit comunicărilor organismelor europene, “Bulgaria și România ar trebui sprijinite în continuare în protejarea exteriorului frontierele UE – un efort întreprins în beneficiul UE27:

• Prezența FRONTEX la frontiera bulgaro-turcă ar trebui să fie cel puțin triplată; în plus, prezența polițiștilor de frontieră FRONTEX la frontiera sârbo/bulgara ar trebui mărită.
• Sprijin financiar substanțial acordat de Comisia Europeană pentru protecția frontierelor externe bulgare și române (extinderea supravegherii frontierei: de exemplu, vehicule de teren, drone, sisteme electronice de supraveghere, gard de protecție).
• Stabilizarea proiectelor-pilot la frontierele externe (BG-TK și RO-SER) și angajarea la trecerea la un aranjament mai structural (de exemplu, un plan de acțiune sau o declarație comună cu Comisia Europeană și Agențiile).

2) Întărirea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria și România precum și de către România la granița cu Ungaria (de exemplu, echipe multilaterale pentru măsuri compensatorii care creează un sistem cu mai multe filtre pentru a aborda în continuare migrația neregulamentară)

3) Cooperarea pentru limitarea mișcărilor secundare în conformitate cu dreptul Uniunii, în special prin angajamentul de a aplica rapid și sârguincios acquis-ul Dublin în totalitate, prin luarea imediat înapoi a tuturor solicitanților de azil pentru care Bulgaria și România sunt responsabili în conformitate cu Regulamentul Dublin (și viitorul Regulamentul pentru Azil și gestionare a migrației), fără limitări (în special în ceea ce privește numărul de persoane care urmează să fie preluate în decurs de o lună), prin preluarea beneficiarilor de protecție internațională în BG și RO precum și prin garantarea rapidă (max. 3 zile lucrătoare) de răspunsuri la cererile de preluare. Acest lucru este relevant în prezent în special pentru solicitanții de azil afgani și sirieni.

Procedând astfel, recunoaștem importanța unui sistem de azil funcțional pentru Schengen; În plus, transmitem semnalul că solicitanții de azil nu pot alege țara de destinație și că cererea lor de azil va fi procesată de către statul membru responsabil.

4) Trimiterea de consilieri de documente (inclusiv consilieri austrieci) pentru zborurile relevante la aeroporturi din Bulgaria și România; controale la fața locului la sosirea în Austria în conformitate cu dreptul Uniunii.

5) Angajamentul de a discuta în 2024 despre un spațiu Schengen funcțional și pregătirea pentru măsuri compensatorii la frontiera cu România și Bulgaria.”

Perspectiva este angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre, în funcţie de implementarea cu succes a tuturor măsurilor complementare şi angajamente (punctele 1-5) care conduc la o îmbunătățire semnificativă a situației migrației în Austria, se mai arată în documentele citate.

*DECIZIA CONSILIULUI privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquisului Schengen în Republica Bulgaria și în România

Articolul 1 Începând cu 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și dintre Bulgaria și România se elimină și dispozițiile acquis-ului Schengen menționate în anexă se aplică Bulgariei și României între ele și în raporturile acestora cu Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croația, Republica Italiană, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda și Regatul Suediei, precum și cu Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană. Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005.

Articolul 2 Vizele naționale de scurtă ședere eliberate de Bulgaria și România înainte de 31 martie 2024 rămân valabile în cursul perioadei de valabilitate a acestora, în scopul tranzitului pe teritoriul altor state membre sau al șederii preconizate pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, în măsura în care acestea au recunoscut astfel de vize de scurtă ședere în scopurile respective, în conformitate cu Decizia nr. 565/2014/UE. Se aplică condițiile stabilite în respectiva decizie.

***

În 2011, Comisia Europeană a confirmat pentru prima oară că atât Bulgaria, cât și România, sunt pregătite să devină membre ale spațiului Schengen fără controale la frontierele interne. De atunci, Bulgaria și România au continuat să demonstreze că îndeplinesc condițiile impuse pentru a adera la spațiul Schengen. Acest fapt a fost reconfirmat de către trei misiuni de informare desfășurate la frontierele externe bulgare și române în 2022 și 2023. De asemenea, Comisia a lansat proiecte-pilot cu România și Bulgaria în martie 2023, pentru a da un impuls gestionării frontierelor externe, pentru a consolida cooperarea cu țările din vecinătate și pentru a asigura proceduri rapide de azil și returnare.

La rândul său, spațiul Schengen este pregătit să primească Bulgaria și România, potrivit Comisiei Europene: “În ultimul deceniu, UE a lucrat la consolidarea arhitecturii care protejează spațiul fără controale la frontierele interne. Au fost introduse o serie de măsuri în domeniul securității și al cooperării polițienești și judiciare pentru a garanta că UE rămâne la fel de puternică în fața amenințărilor la adresa securității. Spațiul Schengen este acum susținut și de un nou model de guvernanță, de un nou mecanism de evaluare și de un ciclu anual de raportare și monitorizare. Eforturile comune depuse în ultimii ani au sporit puterea și reziliența spațiului Schengen.

Această a noua extindere a spațiului Schengen confirmă și consolidează încrederea reciprocă și unitatea dintre statele membre care stau la baza spațiului Schengen și va contribui la dezvoltarea acestui proiect esențial. Ea va aduce mai multă putere Uniunii prin consolidarea protecției frontierelor noastre externe comune și printr-o cooperare polițienească eficace. Gradul de prosperitate va crește datorită eliminării timpului pierdut la frontiere și prin facilitarea contactelor între persoane și întreprinderi, la fel ca și atractivitatea Uniunii, prin extinderea semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne.”

Discuțiile referitoare la stabilirea unei date pentru viitoarea eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele interne terestre vor continua în 2024 și se estimează că o decizie în acest sens va fi luată de către Consiliu într-un interval de timp rezonabil, a aratat Comisia: “Pentru a asista Bulgaria și România în protejarea frontierelor externe ale Uniunii, aceste țări vor continua să primească un sprijin financiar substanțial, precum și asistență Frontex. În același timp, proiectele-pilot dezvoltate de Bulgaria și România la frontierele externe s-au dovedit a fi eficiente și ar trebui să fie transformate într-un format mai structurat.”

Spațiul Schengen de liberă circulație al Europei este una dintre cele mai mari realizări ale sale și dreptul cel mai apreciat de către cetățenii UE. Ceea ce a început în 1985 ca un proiect interguvernamental între cinci state membre – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – s-a extins treptat odată cu cele șapte valuri de extindere, pentru a deveni ceea ce este astăzi cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Beneficiile eliminării frontierelor interne sunt și acum la fel de întemeiate precum erau în 1985.

Spațiul Schengen cuprinde 27 de țări și se întinde pe mai mult de 4 milioane de km2, înglobând o populație de aproape 420 de milioane de persoane. Odată cu aderarea României și a Bulgariei, spațiul Schengen va crește la 4,5 milioane de km2 și o populație de 450 de milioane.

Spațiul Schengen este parte integrantă a cadrului juridic al UE. Potrivit tratatelor, toate statele membre ale UE trebuie să devină, când sunt pregătite, membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. Este atât un drept, cât și o obligație. Atât Bulgaria, cât și România au dovedit rezultate exemplare în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor. Odată cu aderarea României și a Bulgariei, spațiul Schengen devine și mai puternic. Misiunile voluntare de informare desfășurate în 2022 în Bulgaria și România, precum și ultima misiune derulată în 2023 în Bulgaria au venit să reconfirme gradul de pregătire al celor două țări.