O uzină de retratare a combustibilului folosit în regiunea sudică a Uralilor din Rusia este cea mai probabilă sursă de eliberare a izotopului ruten-106 detectat în Europa la sfârșitul anului 2017, potrivit unui studiu, citat de World Nuclear News. Cu toate acestea, nu a fost raportat niciun incident la uzina Mayak sau la orice altă instalație nucleară rusă și compania nucleară de stat Rosatom (Rusia) a spus întotdeauna acest lucru, mai scrie publicaţia.
De pe harta publicată pe site-ul http://www.world-nuclear-news.org/Articles/Study-points-to-Mayak-as-source-of-ruthenium-relea, putem observa că România a fost una din ţările cele mai expuse de această scurgere.
Cantități foarte mici de ruteniu-106 – un produs de fisiune din industria nucleară și un radionuclid utilizat în medicină – au fost detectate în mai multe țări europene între sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2017, conform World Nuclear News. Investigații timpurii au sugerat că masele de aer contaminate măsurate în Europa provin din sudul regiunii din Urali.
Cu toate acestea, o comisie internațională desemnată de Rusia pentru a investiga această scurgere s-a întâlnit pentru a doua oară în aprilie 2018 și a concluzionat că datele disponibile nu au furnizat informații suficiente pentru a verifica că emisia provenită din oricare dintre activitățile presupuse a cauzat scurgerea, mai spune publicaţia.
Cercetătorii au publicat acum un studiu în care au fost analizate peste 1300 de lecturi din întreaga Europă și din alte regiuni ale lumii pentru a determina sursa scurgerii. Aproximativ 70 de experți din toată Europa au furnizat date și expertiză pentru acest studiu, condus de Olivier Masson de la Institutul francez pentru protecție radiologică și siguranță nucleară. Au fost implicate un număr de 176 de stații de măsurare din 29 de țări. Lucrarea – intitulată Concentrații aeriene și considerații chimice ale rutenului radioactiv dintr-o eliberare nucleară importantă nedeclarată în 2017 – a fost publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) din SUA la 26 iulie. Studiul notează că, la începutul anilor ’60, și cu atât mai mult după accidentul de la Cernobîl din aprilie 1986, autoritățile europene de radioprotecție au instituit sau consolidat rețelele de monitorizare a radionuclidelor la scară națională.
„Astăzi, cele mai multe dintre aceste rețele europene sunt conectate între ele prin intermediul platformei informale„ Ring of Five ”(Ro5), în scopul schimbului rapid de informații ale experților la nivel de laborator despre nivelul radionuclidelor aeriene detectate”, arată studiul.
În octombrie 2017, o scurgere fără precedent de ruteniu-106 în atmosferă a făcut obiectul a numeroase detectări și schimburi în cadrul Ro5.
„Pe baza unor serii de detecții în diferite locații din Europa Centrală, evenimentul a fost caracterizat ca o scurgere scurtă”, spune studiul. “Durata defecţiunilor a durat în medie aproximativ 1 până la 3 zile, în funcție de locație, cu excepția câtorva zone”. “Conform seriilor de timp de detectare, a unei analize combinată cu considerațiile chimice, complexul nuclear Mayak din sudul Uralilor ar trebui considerat ca fiind un candidat probabil pentru scurgere”, concluzionează studiul.
Profesorul Georg Steinhauser de la Universitatea din Hanovra, care a evaluat datele, a declarat: “Interpretările indică probabil cea mai mare eliberare unică de radioactivitate dintr-o instalație de reprocesare civilă. Am putut arăta că accidentul s-a produs în reprocesarea combustibilului uzat, la o etapă foarte avansată de reprocesare, cu puțin timp înainte de încheierea lanțului de proces. Chiar dacă nu există încă o declarație oficială, avem o idee destul de detaliată despre ce s-ar fi putut întâmpla”.
Răspunsul Rosatom
Într-o declarație din 22 noiembrie 2017, corporația nucleară de stat rusă Rosatom a spus: “Eliberarea recentă de ruten-106 care a fost detectată în toată Europa nu provine dintr-o instalație Rosatom. Toate instalațiile nucleare Rosatom, inclusiv centralele nucleare și locurile de reprocesare a combustibilului nuclear, funcționează în siguranță și în mod normal. Nu s-au înregistrat incidente pe niciunul dintre aceste locuri în perioada septembrie-octombrie 2017 “.
Rosatom a reiterat acest lucru într-o declarație astăzi: „Susținem că nu au existat evenimente raportabile la niciun fel de fabrici sau instalații operate de Rosatom. Atât autoritatea de reglementare națională, cât și experții dintr-o anchetă internațională independentă au inspectat instalația Mayak în 2017 și nu au găsit nimic care să sugereze că izotopul de ruteniu-106 provine din acest loc și nici nu au găsit urme ale unui presupus accident și nici nu au găsit dovezi privind expunerea personalului local la niveluri crescute de radioactivitate. Raportul recent PNAS nu conține date sau fapte noi care diferă de datele utilizate anterior de autoritatea națională de reglementare și de ancheta internațională independentă care a examinat toate scenariile, inclusiv cea a unei presupuse scurgeri accidentale în instalația Mayak. Dacă ar fi avut loc o eliberare accidentală, sistemele de control și monitorizare automatizate ale instalației ar fi înregistrat radioactivitate de mii de ori mai mare decât ceea ce a fost înregistrat de fapt. Astfel de niveluri ar fi declanșat alarme la uzină pentru a evacua personalul și rezidenții din zona înconjurătoare. Dacă personalul ar fi fost expus la atâta radiație, ruteniul-106 ar fi fost detectabil. Cu toate acestea, 250 dintre angajații din șantierul Mayak, inclusiv cei care lucrează în uzina sa de radiochimie , au fost verificate de un laborator independent și s-a constatat că niciuna dintre ele nu are urme de expunere în exces”.
În noiembrie 2017, agenția rusă de meteorologie Rosgidromet a recunoscut că o concentrație “extrem de ridicată” de ruteniu-106 a fost detectată la sfârșitul lunii septembrie în mai multe regiuni ale Rusiei. “Izotopul Ru-106 a fost detectată de stațiile de observare din Argaiash și Novogorny” între 25 septembrie și 1 octombrie, preciza Rosgidromet, într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, rată cea mai ridicată a fost înregistrată la stația Argaiash, o localitate în apropiere de Celiabinsk, în sudul Uralului, unde “o concentrație extrem de ridicată” de ruteniu-106 “depășind de 986 de ori” concentrările înregistrate în lunile precedente a fost detectată. Rosgidromet nu a oferit detalii legate de sursă potențială dar Argaiash este situat la 30 de kilometri de complexul nuclear Maiak, afectat în 1957 de unul dintre cele mai grave accidente nucleare din istorie.
Agenția rusă preciza atunci că ruteniu-106 a fost ulterior detectat în Tatarstan și apoi în sudul Rusiei, înainte să apară începând cu 29 septembrie “în toate țările europene, începând cu Italia și spre nordul Europei”.
La sfârșitul lui septembrie, mai multe rețele europene de supraveghere a radioactivității au detectat ruteniu-106 în atmosferă.
În noiembrie 2017, organizaţia ecologistă Greenpeace a cerut demararea unei investigaţii privind o posibilă încercare de ascundere a unui accident nuclear, în contextul depistării unor concentraţii mari de particule radioactive în Europa, dar Rusia a negat acuzaţiile că ar fi la originea incidentului.