România vs. Bulgaria – performanța macroeconomică după aderarea la Uniunea Europeană (Andrei Rădulescu)

Autor: Andrei Rădulescu

România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, după un proces anevoios de tranziție la economia de piață.

Aderarea la Uniunea Europeană a determinat ritmuri ridicate de creștere și dezvoltare în aceste două țări pe parcursul ultimelor decenii și convergența către nivelul mediu european. Acest proces de convergență a fost susținut de intrările masive de fluxuri de capital în România și Bulgaria – fonduri europene, investiții străine directe și transferuri de mijloace bănești ale persoanelor care lucrează în străinătate.

Astfel, în perioada 2006 – 2024 stocul de capital a crescut cu ritmuri medii anuale de 6,7% în România, respectiv 5,2% în Bulgaria, dinamici superioare celor din Polonia (4,5%), Cehia (3,7%), Ungaria (2,3%) și Zona Euro (2,1%), potrivit datelor Eurostat.

Intrările masive de fluxuri de capital au avut impact pozitiv pentru eficiența capitalului, acest indicator înregistrând o creștere cumulată în perioada 2007 – 2024 de 2 puncte procentuale în România și Bulgaria, ritm superior celui înregistrat în Ungaria (1,3 puncte procentuale), Cehia (1,2 puncte procentuale) și Zona Euro (0,9 puncte procentuale), dar inferior celui din Polonia (3,4 puncte procentuale), după cum indică statisticile AMECO.

În acest context, în 2024 nivelul PIB pe locuitor la paritatea puterii standard ca procent din media Uniunii Europene se situa la 78,3% în România, respectiv la 66,2% în Bulgaria, potrivit celor mai recent estimări Eurostat, aspect evidențiat în graficul de mai sus.

Cu alte cuvinte, în prezent există o diferență de peste 10 puncte procentuale între România și Bulgaria din perspectiva acestui indicator.

Este o situație diametral opusă comparativ cu cea înregistrată la jumătatea anilor 1990. Astfel, potrivit datelor Eurostat, în 1995 nivelul PIB pe locuitor la paritatea puterii standard ca procent din media Uniunii Europene s-a situat la 43,5% în Bulgaria (nivel foarte apropiat de cel din Polonia) și doar 30,5% în România.

Subliniez faptul că Bulgaria a înregistrat un nivel superior României pe acest indicator între 1995 și 2005, iar în 2006 (anul de dinainte de aderarea la Uniunea Europeană) diferența între cele două țări se situa la doar un punct procentual (în favoarea României).

Cu alte cuvinte, la momentul aderării la Uniunea Europeană România și Bulgaria înregistrau un nivel apropiat al indicatorului PIB pe locuitor la paritatea puterii standard (ca procent din media Uniunii Europene).

După aderare până în 2024 acest indicator a crescut cu aproximativ 39 puncte procentuale în România, respectiv cu aproape 28 puncte procentuale în Bulgaria. Cu alte cuvinte, viteza convergenței economice europene a fost mai ridicată în România comparativ cu cea din Bulgaria după aderarea la Uniunea Europeană.

Atrag însă atenția cu privire la trade-off-ul între viteza convergenței și echilibrul macroeconomic. România a înregistrat un ritm mai puternic de convergență către media Uniunii Europene, dar cu un cost foarte ridicat – persistența dezechilibrului macroeconomic la niveluri înalte (nesustenabile în prezent).

Pe de altă parte, convergența economică a Bulgariei către media europeană s-a realizat cu un ritm mai lent comparativ cu cel din România, dar mai sustenabil, fără acumularea de dezechilibre macroeconomice (ponderea datoriei publice în PIB se situează la aproximativ 25%). Astfel, Bulgaria s-a calificat pentru aderarea la Zona euro începând cu 2026.