1. Eveniment

• Pachetul Omnibus al UE: modificări recente privind CSRD, CSDDD și Taxonomia UE, precum și alte evoluții legislative relevante pentru sustenabilitate.

*  Evoluțiile recente ale cadrului legislativ al Uniunii Europene în domeniul sustenabilității reflectă o recalibrare a echilibrului dintre ambițiile de mediu, capacitatea de implementare și competitivitatea economică. Pachetul Omnibus, care introduce modificări asupra Directivei privind raportarea de sustenabilitate corporativă (CSRD), Directiva privind diligența corporativă în materie de sustenabilitate (CSDDD) și Regulamentul privind Taxonomia UE, are ca obiectiv declarat simplificarea cerințelor de conformare și creșterea coerenței legislative.

*  Aceste ajustări sunt interpretate diferit de actorii implicați. Pentru unii, ele reprezintă o oportunitate de eficientizare și de reducere a sarcinii administrative, în timp ce alții atrag atenția asupra impactului potențial asupra nivelului de ambiție al politicilor de mediu. Aceste modificări au implicații directe pentru companii, influențând atât obligațiile de raportare și diligență, cât și costurile de implementare și gradul de predictibilitate normativă. În acest context, dezbaterea vizează nu doar efectele la nivel european, ci și modul în care autoritățile naționale, inclusiv statul român, intenționează să transpună directivele relevante în legislația internă și să asigure un cadru de aplicare clar și coerent pentru mediul de afaceri.

*  În paralel, alte instrumente relevante pentru sustenabilitate, precum Mecanismul de ajustare la frontieră pentru carbon (CBAM) și Regulamentul UE privind produsele fără defrișări (EUDR), contribuie la conturarea unei dezbateri mai ample privind coerența, aplicabilitatea și direcția strategică a politicilor europene în materie de sustenabilitate.

• Acordul UE–MERCOSUR și sustenabilitatea: riscuri percepute, oportunități strategice și evoluții recente ale politicii UE.

*  Acordul dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR ilustrează complexitatea tot mai mare a relației dintre comerț, sustenabilitate și competitivitate economică. Analiza sa arată că acest tip de acord nu poate fi evaluat exclusiv prin prisma beneficiilor comerciale sau a riscurilor de mediu, ci necesită o abordare integrată, care să țină cont de perspective multiple și uneori divergente.

*  Pentru unii actori, acordul ridică semne de întrebare legate de capacitatea Uniunii Europene de a-și proteja producătorii interni și de a menține un nivel ridicat de ambiție în domeniul mediului, mai ales în contextul unor ajustări recente ale cadrului legislativ privind sustenabilitatea. Pentru alții, el reprezintă o oportunitate de a extinde influența normativă a Uniunii, de a promova bune practici și de a construi parteneriate internaționale esențiale pentru abordarea schimbărilor climatice la scară globală.

*  Din această perspectivă, întrebarea-cheie nu este dacă acordul este, în sine, benefic sau problematic, ci în ce măsură mecanismele sale de implementare, monitorizare și adaptare pot răspunde preocupărilor legitime ale tuturor părților implicate. Dialogul dintre comerț și sustenabilitate rămâne, astfel, deschis, iar evoluția acordului UE–MERCOSUR poate oferi un studiu de caz relevant pentru modul în care politicile comerciale pot fi calibrate într-un context marcat de tranziții economice, climatice și geopolitice profunde.

• Economia circulară în România: evoluții legislative, implementare și provocări în gestionarea deșeurilor.

*  Economia circulară reprezintă una dintre direcțiile centrale ale politicilor de sustenabilitate ale UE, cu un accent tot mai pronunțat pe prevenirea generării deșeurilor și pe creșterea gradului de reutilizare și reciclare. În acest context, modificările recente ale Directivei-cadru privind deșeurile (2008/98/CE), inclusiv revizuirea care introduce obligații specifice pentru deșeurile textile și scheme de răspundere extinsă a producătorilor, marchează o schimbare importantă în abordarea fluxurilor de deșeuri cu impact ridicat asupra mediului. Aceste evoluții legislative impun statelor membre dezvoltarea unor sisteme eficiente de colectare separată și valorificare, cu implicații directe pentru autorități și operatori economici.

*  În cazul României, tranziția către economia circulară se reflectă într-o serie de inițiative aflate în diferite stadii de implementare. Initiativa RETURO constituie un exemplu de aliniere la obiectivele europene privind reducerea deșeurilor de ambalaje, în timp ce gestionarea altor fluxuri, precum deșeurile textile și deșeurile de medicamente provenite de la populație, evidențiază provocări persistente legate de infrastructură, responsabilități instituționale și gradul de conștientizare publică. Conform Legii 269/2023, responsabilitatea colectării medicamentelor expirate a trecut de la farmacii la spitalele publice sau private, care trebuie să organizeze puncte de colectare, o schimbare ce a generat mari provocări logistice. În paralel, strategia națională privind economia circulară oferă un cadru de referință pentru această tranziție, însă discuția rămâne deschisă în ceea ce privește ritmul de implementare, corelarea cu realitățile din teren — inclusiv situația depozitelor de deșeuri — și rolul actorilor publici și privați în atingerea obiectivelor asumate.

3. Speakeri

4. Organizator

• Lansată în septembrie 2018, platforma de știri economice și analize financiare www.financialintelligence.ro s-a remarcat de la bun început în peisajul media economic, dar și pe piața evenimentelor de business, în sectoare de interes strategic, precum energia, piața de capital, banking, tehnologie și securitate cibernetică, restructurare și insolvență.
• Într-o perioadă în care presa de calitate a devenit o raritate, o echipă de profesioniști în jurnalism și comunicare, cu experiență de peste 20 de ani în presa economică și organizare de evenimente de business, au pus bazele unui proiect curajos – un adevărat sprijin pentru oamenii de business și un important reper pentru dezvoltarea afacerilor.
• Ne adresăm oamenilor de business – decidenți, cu studii superioare, statut social ridicat, venituri peste medie, atât bărbați, cât și femei: top și middle manageri din domenii de activitate diverse, oficiali ai autorităților de stat, politicieni, ambasadori, antreprenori dar și studenților și tinerilor care vor să intre în mediul de business.
• Avem independență față de orice partid politic, instituții de stat sau alte grupuri de interese, politice sau comerciale, interne sau externe, servicii secrete și milităm pentru progres, libertate, drepturile omului și prosperitate.
• Jurnaliștii Financial Intelligence sunt membri afiliați ai MediaSind – Sindicatul Român al Jurnaliștilor, ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), ai Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (IFJ) şi ai Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (EFJ).
• În anul 2025, site-ul www.financialintelligence.ro a înregistrat un trafic de peste 11 milioane de afișări și peste 3 milioane de utilizatori, potrivit Google Analytics.

5. Video

6. Galerie foto

7. Follow-up

László Borbély: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a atras aproximativ 25 milioane euro din fonduri europene în ultimii opt ani și jumătate, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență – video

România susţine acordul UE-Mercosur, dar cere garanţii ferme pentru fermieri (secret de stat)

Raportările de sustenabilitate trebuie să devină o conformare naturală (preşedinte ASF)

Judeţul Ilfov trece la operator unic pentru deşeuri; ADIGIDI îşi propune creşterea gradului de valorificare a deşeurilor de până la 80%, prin campanii de educaţie (director) – video

Vulpescu, BVB: Finanțările la costuri mai avantajoase demonstrează faptul că investitorii apreciază angajamentele de sustenabilitate luate de emitenți

Corina DOSPINOIU-IMRE, Auchan România: Sustenabilitatea este mână în mână cu business-ul; Oferim suport furnizorilor, astfel încât să-și integreze sustenabilitatea în propriile business-uri – video

Horia CARDOȘ, Agroland Group: Acordul UE-Mercosur va deschide ușa marii piețe europene pentru producători care respectă foarte puțin din ceea ce sunt forțați să respecte producătorii europeni

De la conformitate la performanță: Sustenabilitatea în 2026 – anul execuției și al rezilienței strategice (Gabriela Hârțescu)

Sustainability Lens: De la CSR embrionar la competitivitate – sustenabilitatea ca management al riscului de business

Roxana BOJARIU, ANM: Recordurile climatice au fost impresionante, în ultimii trei ani

Agerpres/ Raportările de sustenabilitate trebuie să devină o conformare naturală (preşedinte ASF)

Agerpres/ Vulpescu (BVB): Proiectul Bursa de Valori Bucureşti Research Hub va continua într-o formă revizuită

Agerpres/ Raportările de sustenabilitate trebuie să devină o conformare naturală (preşedinte ASF)

Agerpres/ Judeţul Ilfov trece la operator unic pentru deşeuri;populaţia riscă tarife mai mari dacă nu selectează (director)

Stiripesurse.ro/ Judeţul Ilfov trece la operator unic pentru deşeuri: Populaţia riscă tarife mai mari

Economica.net/ Județul Ilfov încearcă din nou colectarea selectivă a gunoiului. Un singur operator va deservi 37 de localități

Antena3.ro/ Judeţul Ilfov trece la operator unic pentru deşeuri: Locuitorii ar putea plăti „taxă de gunoi” și mai mare, dacă nu colecteaza selectiv

Ecomomedia.ro/ România susţine acordul UE-Mercosur, dar cere garanţii ferme pentru fermieri

Antenasatelor.ro/ România sprijină deschiderea piețelor externe, dar cere mecanisme de protecție pentru fermieri

8. Ediții precedente

ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM, ediția 2025

ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM 2024

ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM 2023

ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM 2022