ROMATOM: Industria nucleară din România solicită instituțiilor europene reconsiderarea fără echivoc a rolului acesteia pentru a realiza un mediu curat, prosperitate și o securitate energetica sporită

Industria nucleară din România solicita instituțiilor europene reconsiderarea fără echivoc a rolului acesteia pentru a realiza un mediu curat, prosperitate și o securitate energetica sporită, arată un comunicat transmis de Forumul Atomic Roman (ROMATOM).

ROMATOM a transmis Comisiei Europene pozitia sa cu privire la consultarea publică pe subiectul Finanțarii durabile – Sistem de clasificare al UE pentru investiții ecologice – Regulamentul delegat al Comisiei privind o taxonomie de atenuare și adaptare la schimbările climatice – Foaia de parcurs:

“Forumul Atomic Român (ROMATOM) salută intentia Comisiei de a permite cetățenilor UE și părților interesate să ofere feedback pentru dezvoltarea primelor două acte delegate în temeiul Regulamentului de taxonomie, primul care să stabilească activitățile economice și criteriile tehnice de screening, cu accent pe atenuarea și adaptarea schimbărilor climatice, bazându-se pe recomandările Grupului de Experți Tehnici pentru finanțări durabile (TEG) și a doua care stabilește activitățile corespunzătoare și criteriile tehnice de screening asociate celorlalte obiective de mediu definite prin regulament. Evaluarea impactului inițial, care face obiectul acestei consultări subliniază „lipsa de claritate asupra activităților economice care pot fi considerate sustenabile pentru mediu în scopuri de investiții”.

În ceea ce privește „Raportul final al Grupului de Experți Tehnici pentru finanțere durabila”, martie 2020 și anexa tehnică aferentă, într-adevăr, se recunoaște „contribuția substanțială a energiei nucleare la obiectivele de reducere a climei”, precum și faptul că această afirmație „este bine documentata”, citând rapoartele IAEA 2018 și IPCC 2014, la care este necesar să se adăuge si Raportul IPCC 2018. Atragem atenția asupra faptului că aceste rapoarte, precum și alte analize recente elaborate OECD / AIE sau WEC au în vedere întregul ciclu nuclear, fără a se concentra exclusiv pe faza de producere a energiei electrice.

Dar, trebuie să atragem atenția asupra unor subiecte importante privind energia nucleară, care nu sunt finalizate de către experții TEG, datorită limitărilor pe care le-au întâlnit în înțelegerea și evaluarea întregului „ciclu nuclear”.

Suntem de acord în totalitate că nu este recomandabil să se analizeze în profunzime rolul energiei nucleare în schimbările climatice „în timp ce [aceasta] nu produce un rău semnificativ niciunui dintre celelalte obiective de mediu ale UE”, fără „analize tehnice ample privind aspectele Fara a Aduce Daune Semnificative (Do Not Significant Harm – DNSH) aduse de catre energia nucleară în viitor, de către un grup cu expertiză tehnică aprofundată privind tehnologiile ciclului de viață nuclear”, așa cum recomandă raportul TEG.

Din păcate, această recomandare nu este ceva nou, fiind regăsită în faza initiala a Raportului TEG din iulie 2019, constatând că până acum Comisia nu a avut nicio inițiativă în acest sens. A trecut mai mult de o lună de la publicarea formularului final al Raportului TEG și nu există încă nicio claritate cu privire la înființarea grupului de experți menționat mai sus. Dar aceasta nu este singura slăbiciune a raportului TEG, referința substanțială în redactarea actelor delegate menționate mai sus și care pune energia nucleară într-o poziție inechitabilă față de celelalte surse cu emisii reduse de carbon.

Fiind ferm convinsi că „tehnologiile regenerabile de producere a energiei impreuna cu energia nucleară vor fi coloana vertebrală a unui sistem energetic european fără carbon”, in parcursul spre o economie fara emisii de carbon in anul 2050, facem urmatoarele recomandari, pentru a avea un proces echitabil în definirea aspectelor DNSH pentru energia nucleară în raport cu alte tehnologii:

• Întrucât regulamentul de taxonomie încorporează principiul neutralității tehnologiei și având în vedere că TEG nu a tratat toate tehnologiile în același mod, nu credem că acest principiu a fost îndeplinit. De exemplu, raportul TEG recomandă ca anumite tehnologii regenerabile să fie scutite de la o evaluare a Emisiilor pe Durata de Viata (Life Cycle of Emissions -LCE). Nu credem că o astfel de scutire este justificată doar pentru anumite tehnologii. Prin urmare, actul delegat ar trebui să identifice mai întâi criteriile și apoi să le aplice în mod egal tuturor tehnologiilor.
• Regulamentul privind taxonomia nu exclude în prezent tehnologii specifice cu emisii scăzute de carbon, ceea ce indică faptul că acestea ar trebui să fie evaluate în funcție de criteriile dezvoltate. Având în vedere că aceste criterii nu au fost încă elaborate în temeiul Actului delegat, ar fi prematur să se promoveze opinia TEG-urilor potrivit cărora nu ar trebui inclusă energia nucleaera în această etapă.
• Pentru a asigura o abordare științifică solidă a taxonomiei, este urgent ca grupul independent de experți, avand cunoștințe aprofundate privind ciclul de viață nuclear să fie creat și să devină operațional, pentru a evalua această problemă, așa cum recomandă TEG.

Astăzi, România are o producție de energie semnificativă bazată pe combustibili fosili, cu o cota vizibila a cărbunelui. Ambiția de a înlocui aceste surse fosile exclusiv cu surse regenerabile, pe parcursul de decarbonizare până în anul 2050, fără a menține flota nucleară existentă, prelungindu-și durata de viața și dezvoltând-o în continuare prin noi unități nucleare, nu este realistă, chiar și în condițiile unei creșteri a interconexiunilor cu rețelele electrice vecine. Energia nucleară pentru România contribuie cu aproximativ 33% din totalul energiei curate produsa, asigura 12.000 de locuri de muncă și contribuie cu 5,7 miliarde de euro PIB-ul național (v. Raportul „Impactul economic și social”, Deloitte 2019, EU27 + Marea Britanie). Prin urmare, industria nucleară din România, cea mai mare parte fiind membrii ai Forumului Atomic Roman, solicita instituțiilor europene reconsiderarea fără echivoc a rolului acesteia pentru a realiza un mediu curat, prosperitate și o securitate energetica sporită.”

Înființată la 10 ianuarie 2001 de 14 companii private sau de stat, precum și de două asociații non-guvernamentale. În prezent, ROMATOM numără peste 30 de membri, insumand un total de peste 250 de angajați. Asociația își propune să promoveze utilizarea pașnică a energiei nucleare în România și să sprijine programul nuclear național, precum și să coordoneze toate activitățile asumate de aderarea asociației la FORATOM.