ROMATOM regretă că propunerea Comisiei Europene pentru decarbonizarea sectorului energetic exclude energia nucleară

Forumul Atomic Roman (ROMATOM) a transmis Comisiei Europene in data de 12 martie 2020, pozitia sa cu privire la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului, de instituire a ”Fondului pentru o tranziție justă”, document care desi prevede transformarea Europei in primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon pana in 2050, exclude beneficiile si oportunitatile generate de dezvoltarea sectorului nuclear de producere a energiei, in atingerea acestei tinte, potrivit unui comunicat.

ROMATOM salută propunerea Comisiei Europene de a oferi sprijin pentru decarbonizarea sectorului energetic și de a acorda asistență financiară regiunilor dependente de combustibilii fosili, dar, în același timp, regretă că propunerea Comisiei Europene exclude energia nucleară din acest acord si mecanismele de finanțare asociate.

Potrivit ROMATOM, există argumente solide din partea unor instituții și asociații internaționale independente, care au o reputație incontestabilă, cu privire la rolul jucat de energia nucleară, împreună cu tehnologiile regenerabile, atat în prezent, cat și pentru atingerea obiectivelor unei economii fără emisii de carbon până în 2050, precum:

• Raportul IPCC „Încălzirea globală de 1,5 ° C”, octombrie 2018, care recunoaște că „energia nucleară este esențială pentru ca lumea să mențină încălzirea globală sub 1,5 grade”, subliniind faptul că „… riscurile de sănătate sunt reduse (pentru sectorul nuclear) pe unitatea de producție de energie electrică”, iar „suprafata ocupata (de tehnologiile nucleare) este mai redusa decât cea ocupata de alte surse de energie…”
• Raportul OCDE/AIE „Energia nucleară într-un sistem energetic curat”, 2019, consideră că „întrucât energia nucleară se confruntă cu un viitor incert în numeroase țări, lumea riscă un declin abrupt în utilizarea acesteia în economiile avansate, care ar putea duce la miliarde de tone de emisii suplimentare de carbon” iar „lipsa extinderii duratei de funcționare a centralelor nucleare existente și (nerealizarea) proiectelor noi poate conduce la suplimentarea de emisiilor de CO2 cu 4 miliarde de tone.”
• Raportul Consiliului Mondial al Energiei „Scenarii energetice mondiale 201 Viitorul sectorului nuclear: Diverse armonii în tranziția energetică ”, ilustrează faptul că„ Există o recunoaștere tot mai răspândită a faptului că energia nucleară se va regăsi în viitorul mix energetic global și va contribui la dezvoltarea durabilă”, aducand argumente concrete in acest sens
• si nu în cele din urmă, Comunicarea Comisiei Europene „O planetă curată pentru toți”, din noiembrie 2018, afirmă că „până în 2050, peste 80% din energia electrică va proveni din surse de energie regenerabilă (crescand componenta amplasata pe mare – off-shore). Împreună cu o pondere de energie nucleară de aproximativ 15%, aceasta va fi coloana vertebrala a unui sistem de energie european fără emisii de carbon”, apreciind că„aceste tranziții sunt asemănătoare cu căile globale analizate în raportul IPCC”.

In prezent in Uniunea Europeana, energia nucleara asigura 50% din totalul productiei de energie electrică curată, peste un milion de locuri de muncă, aducand o contributie de peste 500 de miliarde de Euro la PIB-ul UE. România are o producție semnificativă de energie electrică bazată pe combustibili fosili, cu o pondere vizibilă a  cărbunelui. Ambiția de a înlocui combustibilii fosili exclusiv cu surse regenerabile, pe parcursul drumului de decarbonizare către anul 2050, fără a menține flota nucleară existentă, prelungindu-i durata de funcționare și dezvoltând-o mai departe cu unități nucleare noi, precum si prin noi reactoare mici modulare de generatie IV, nu este realista, chiar și în condițiile unor interconexiuni crescute cu rețelele electrice vecine.

Prin urmare, industria nucleară din România (12.000 de locuri de muncă, contribuție de 5,7 miliarde Euro la PIB-ul național), cea mai mare parte făcând parte din ROMATOM, cere o reconsiderare fără echivoc din partea instituțiilor europene a rolului energiei nucleare pentru a obține un mediu curat, prosperitate și o siguranta energetica sporita.

Pentru a avea o adevărată tranziție „justă”, este esențial ca energia nucleară să fie inclusă in Fondul pentru o tranziție justă, („Just Transition Fund”), beneficiind totodată de un sprijin semnificativ pentru cercetare, dezvoltare și inovare, pentru dezvoltarea tehnologiilor nucleare avansate, cu un grad mai mare de siguranță și flexibilitate, mai arata ROMATOM.

Constituit în 10 ianuarie 2001, de 14 companii cu capital privat sau de stat, precum și două asociații non-guvernamentale, ROMATOM numără în prezent peste 30 de membri.

Asociația are drept scop promovarea utilizării în scopuri pașnice a energiei nucleare în România și susținerea programului nuclear național, precum și coordonarea tuturor activităților asumate prin aderarea Asociației la Forumul Atomic European (FORATOM).