Update articol:
REPORTAJ - GALERII FOTO

Romsilva: Sectorul forestier, inclusiv industria lemnului, a contribuit la PIB între 3,5 şi 4,5%, în ultimii zece ani

  • România este un exportator important de produse forestiere, printre care mobilier, cherestea şi plăci aglomerate din lemn
  • Producătorii locali preferă să se aprovizioneze cu lemn din țară

Contribuţia sectorului forestier, inclusiv industria lemnului, la PIB a variat între 3,5 şi 4,5% în ultimii zece ani, potrivit unei prezentări a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, în cadrul unui eveniment organizat la Bacău.

Aproape jumătate (48%) din Fondul forestier al țării este administrat de Romsilva. La înființare, în 1991, Romsilva a preluat administrarea a 6.341.260 ha de hectare fond forestier ce era integral în proprietatea publică a statului român, însă aceasta suprafață s-a diminuat până la 3,14 milioane de hectare în urma legilor retrocedării proprietăților confiscate abuziv de către regimul comunist.

Din volumul total de lemn existent în pădurile administrate, Romsilva exploatează anual aproximativ 1%.

Astfel, una dintre activitățile prioritare ale Regiei este regenerarea pădurilor. De asemenea, Romsilva face investiții pentru accesibilizare.

În acest an, compania și-a propus investiții de 140 milioane de lei în drumuri forestiere, față de 92,3 milioane de lei, în 2018.

 

În anul 2019, Romsilva urmează să recolteze un volum de aproximativ 9.500.000 mc, potrivit companiei.  Din totalul de 9.500.000 mc, volumul de 6.750.000 mc vor fi oferiți ca masă lemnoasă pe picior (masă lemnoasă evaluată ce urmează a fi autorizată la exploatare – practic vânzarea „dreptului de tăiere”) și 2.750.000 mc ca masă lemnoasă fasonată (materiale lemnoase fasonate și sortate în sortimente industriale) din care 1.744.000 mc exploatați cu forțe proprii și 1.006.000 mc prin prestări servicii.

 “Valorificarea inteligentă a potențialului fondului forestier dar și a capitalului uman poate asigura Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva o creștere economică durabilă”, a declarat Gheorghe Mihăilescu, Director General Romsilva.

Romsilva

Image 1 of 9

Pentru regenerarea pădurilor, Romsilva utilizează puieți proveniți din pepinierele silvice proprii, unde se produc anual aproximativ 50 de milioane de puieți forestieri din 60 de specii, în 9 pepiniere centrale și circa 600 de pepiniere aparținând subunităților Romsilva. În ultimii cinci ani, în pădurile proprietatea publică a statului, Romsilva a regenerat 79.601 de hectare, din care 49.387de hectare prin regenerari naturale și 30.214 de hectare prin regenerări artificiale (împăduriri), pentru care s-au folosit 171 milioane de puieți forestieri, potrivit informațiilor postate pe site-ul Romsilva.

 

Lemnul este considerat o resursa valoroasă și, prin urmare, fiecare buștean este prelucrat 100%.

În județul Bacău, mai mulți întreprinzători valorifică lemnul în produse cu valoare adăugată mare, resturile din producție fiind utilizate pentru producerea peleților și a brichetelor folosite la încălzire, dar și pentru aprovizionarea industriei de celuloză, hârtie și plăci aglomerate.

***

* Producătorul de mobilă Cosna SA din Târgu Ocna are o capacitate de producție lunară de 250.000-300.000 de euro

Producătorul de mobilă de stejar masiv Cosna SA din Târgu Ocna, parte a gupului Grupul Lemarco, are o capacitate de producție lunară de 250.000-300.000 de euro, mizând pe produse cu prețuri medii de 300-400 de euro.

COSNA

Image 1 of 5

Oficialul companiei spune că preferă să se aprovizioneze cu lemn din țară, pentru că este de calitate, deși este mai scump decât în afară. Materia primă provine din județele Harghita, Covasna, Brașov, Prahova.

Fabrica a fost inaugurată în 2006 și produce mobilier pentru Franța, Belgia și, în ultimi ani, America, lucrând cu un designer francez.

* Georgel Merluscă, Ergio Prod: În România, abia de un an de zile a început piața să înțeleagă casele de lemn, casele eficiente energetic, casele pasive

Ergio Prod SRL produce case din lemn, pe care le livrează pe piața comunității europene, în America de Nord, Pananama, Caraibe, Asia, dar și în țara noastră, potrivit lui Georgel Merluscă, CEO și Fondator al companiei.

“În România abia de un an de zile piața a început să înțeleagă casele de lemn, casele eficiente energetic, casele pasive“, a spus acesta, adăugând: “Noi am fost obișnuiți ca o casa de lemn să fie o casă ieftină. Dar, ca să faci o casă eficientă energetic, o casă pasivă, nu mai poate fi ieftină, fiindcă toate materialele trebuie să fie de o calitate superioară. “

Ergio Prod

Image 2 of 11

Domnul Merluscă a prezentat avantajele unei case de lemn: “În primul rând, la o casă de lemn de 100 mp, peretele poate să fie de 250 mm, față de 500 mm, la o casa din caramidă sau beton, la aceași eficiență energetică. Calculați cât spațiu locativ câștigi la o casă prin această diferența a peretelui.

Într-o casă de lemn, aerul este foarte bine filtrat. De asemenea, casa de 100 mp în sistemul nostru poate ajunge la roșu în maxim o săptămână, pe când o casă din alte materiale (beton, caramidă) într-un timp mult mai mare. De la roșu încolo, timpul este același pentru finisaje“.

Ergio Prod cumpără cherestea din Suedia, Finlanda și Austria, și de pe piața românească. Georgel Merluscă a spus: “Nu folosim lemn exclusiv românesc, deoarece sunt clienți care cer diferite tipuri de lemn pe care nu îl găsim în România. În plus, lemnul care vine din import este certificat“.

 

* Dan Cucu, Danprod: “Primele produse pentru case pasive le-am facut acum aproximativ 4-5 ani pentru Franța”

Danprod SRL, producător de ferestre și uși din lemn, a realizat primele produse pentru case pasive acum aproximativ 4-5 ani pentru Franța, iar în ultimii doi ani, a început să lucreze și pentru România.

Dan Cucu, proprietarul companiei, ne-a spus: „Folosim peste 90% lemn românesc, doar la cerințele speciale folosim alt lemn. (…)

Toată producția se bazează pe comandă, produsele diferă de la un beneficiar la altul. Foarte rar se repeta același produs, chiar dacă gama este aceeași.”

DANPROD

Image 1 of 8

30-40% din producție merge la export în Franța, Belgia, Elveția, Norvegia, zona arabă, dar pe lucrări punctuale, nu permanent.

Dan Cucu a declarat: “Produsele românești sunt apreciate în stăinătate pentru că performanțele sunt la același nivel, dar prețurile sunt puțin mai mici. Noi am optimizat prețulul lemnului prin faptul că plecăm de la bușteni. Nu ne-am putea permite să cumpărăm cherestea sau semifabricate. Într-adevăr, sunt foarte scumpe și nu de multe ori nu le gasești la calitatea care ai nevoie.

Importăm doar pinul nordic pentru ferestre, pentru că nu îl găsim la noi.

Noi căutăm să dăm plus valoare lemnului românesc. Este foarte important să creăm locuri de muncă aici, să ținem oameni aproape și să valorificăm lemnul nostru românesc care este de foarte bună calitate.

Folosim undeva la 50-70 metri cubi pe lună, în condițiile în care avem stoc de 1500 metri cubi cel puțin”.

 

*Investiții de peste 30 milioane de euro, din 2010, în tehnologie și oameni, la Holzindustrie Schweighofer Baco

Holzindustrie Schweighofer Baco a făcut investiții de 30 milioane de euro, din 2010, în tehnologie și oameni, potrivit lui Alexandru Agache, director al companiei.

Holzindustrie Schweighofer Baco din localitatea Comănești, Județul Bacău, este cea mai mare fabrică de panel din lume instalată într-o singură locație și face parte din grupul Holzindustrie Schweighofer. Grupul operează în prezent în România 3 fabrici de cherestea (Sebeș, Rădăuți, Reci), o fabrică de panouri din lemn masiv (Siret) și fabrica de panel din Comănești.

“Un lucru mai puțin știut este că în cadrul fabricilor de cherestea 60% din buștean este importat, restul de 40% este din România”, a precizat domnul Agache.

Fabrica de panel are o suprafață de 17 ha, aproximativ 720 de angajați, capacitate de producție panel și panouri de cofraj de 145.000 m³ și peleți 31.000 t.

Holzindustrie Schweighofer Baco

Image 1 of 16

Panelul este un tip de panou din lemn stratificat, obținut din procesarea cherestelei cu valoare comercială redusă (lemn de rășinoase). Este un produs de nișa care îmbină calitățile lemnului masiv și a plăcilor moderne (PAL, OSB), fără a le prelua dezavantajele.

Panelul este folosit la: uși, profile, tocuri de ușă, construcții (cofraje speciale pentru prefabricate din beton), mobilier (decorativ, casnic, tehnic și expozițional), decorațiuni interioare și exterioare, rulote/ caravane și instrumente muzicale.

“La fabrică din Comănești nu prelucrăm buștean, iar cheresteaua pe care o utilizăm este o cherestea de calitate inferioară, pe care alții nu o pot utiliza. De exemplu în industria mobilei nu poate fi folosită. Dar noi adaugăm plus valoare”, a mai declarat Alexandru Agache.

BVBStiri BVB

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. (TGN) (25/11/2020)

Comunicat privind aprobarea de catre ANRE a Planului de Dezvoltare SNT 2020-2029

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (25/11/2020)

Convocarea AGOA din data de 6/7 ianuarie 2021

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (25/11/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDTN, SDTS si EFSA

VES SA (VESY) (25/11/2020)

Neintrunire cvorum AGA O & E 25.11.2020