Nu vom putea răspunde eficient provocării schimbării climei, care presupune dimensiuni științifice în foarte multe domenii, dacă nu avem un spațiu academic și de cercetare care să ofere predictibilitate, care să ofere un mediu pentru a putea răspunde profesionist întrebărilor care să stea la baza politicilor, și a nu ajunge să primim doar de la Comisia Europeană expertiza tehnică pentru reglementări, a spus Dr. Roxana BOJARIU, Coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din Departamentul de climatologie al ANM, la ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM, organizat de Financial Intelligence.
Ea apreciază că trebuie să avem fundamentarea noastră, nu este suficient să preluăm rezultate științifice din altă parte, in conditiile in care România este un sistem foarte complex, cu un relief complex, cu soluri foarte distincte, cu apropierea corpului de apă al Mării Negre, cu o rețea hidrografică foarte complexă, iar lucrurile acestea trebuie nuanțate, pentru că cei doi piloni ai soluțiilor, din punct de vedere practic, la problema schimbării climei – reducerea emisiilor, pe de o parte, și adaptarea la aceste modificări, depind foarte multe de aceste nuanțări, mai ales în problemele de adaptare: “Reducerea emisiilor înseamnă să încetinim cursul acestei schimbări infernale a temperaturii globale, pentru a câștiga timp pentru adaptare. Pentru asta e nevoie de cunoaștere științifică”.
Pentru orizontul de timp lung, România, pe bazinul inferior al Dunării, simte cel mai mult modificarea în severitatea secetei, respectiv in Dobrogea și de Sud vestul României, a mai specificat doamna Bojariu: „Acest fenomen îl vedem din ce în ce mai des pe termen mediu și lung, pentru deceniile care urmează. Pentru termen scurt, deja simțim efectele schimbării climei. Pe termen scurt, să zicem până în 2030, observăm creșterea temperaturii medii anuale și la nivel de sezon, creșterea fenomenelor extreme legate de aceste temperaturi.”
Printre provocarile observate deja și care se vor amplifica foarte mult pe termen mediu și lung, ea a mentionat creșterea intensității precipitațiilor, un fenomen care e prezent în majoritatea zonelor continentale: „O cantitate de precipitații mai redusă înseamnă episoade cu precipitații mult mai abundente pe timp foarte scurt, înseamnă încărcare neeficientă a solului, probleme pe multiple planuri, agricultură, rezerve de apă, dar și in generarea de energie electrica hidro. Ați văzut un preview a ceea ce ar putea însemna verile viitoare în condițiile în care nu facem nimic, vara trecută în Europa, în care au fost probleme în cascadă, pe lângă valurile de căldură, s-a pus problema energiei, pentru că inclusiv centralele nucleare nu puteau să facă față, din cauza nivelului scăzut al râurilor, răcirea lor nu se putea face eficient, energia hidro în mare parte din Europa era redusă. Cererea de energie era, în schimb, mai mare, pentru răcire, agricultur[ i și pentru procese industriale. Problemele nu sunt simple. E nevoie de studiu, nu ajung doar informațiile de la nivel global sau european, sigur ca ele ne dau informații prețioase. Dar adaptarea la nivelul local se face la nivel de politici nationale , și chiar mai mult, la nivel de unitate administrativă teritorială, sunt necesare studiile noastre, ale spațiului nostru de cercetare pentru a detalia raspunsul la încăzirea globală”.
| Știri BVB