Rusia acuză UE şi NATO de ”impoliteţe diplomatică” după ce i-au răspuns la o solicitare adresată individual statelor membre

Răspunsurile NATO şi ale Uniunii Europene adresate Rusiei asupra preocupărilor acesteia privind securitatea europeană au fost descrise vineri de Ministerul de Externe rus drept lipsite de respect şi de substanţă, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov le ceruse individual statelor membre ale celor blocuri să-i transmită fiecare separat cum înţeleg ele principiul ”indivizibilităţii securităţii” europene. Lavrov a primit în schimb răspunsuri din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, cărora nu le adresase întrebarea.

”Un asemenea pas nu poate fi văzut altfel decât un semn de impoliteţe diplomatică şi de lipsă de respect faţă de cererea noastră”, consideră MAE rus.

Ministrul Lavrov a declarat joi că ţara sa doreşte răspunsuri separate din partea ţărilor UE asupra interpretării principiului indivizibilităţii securităţii europene, nu un răspuns colectiv al UE, întrucât acesta ”nu va reflecta nuanţele poziţiilor naţionale”.

În acelaşi timp, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell anunţa pe Twitter că i-a trimis lui Serghei Lavrov o scrisoare ”în numele statelor membre ale UE” cu răspunsul europenilor la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, în urma solicitărilor adresate de Moscova individual acestor ţări.

Principiului indivizibilităţii securităţii, adoptat la Istanbul în 1999, stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat. Moscova invocă acest postulat ca justificare pentru solicitarea ca NATO să excludă orice nouă extindere către Est, cu accent asupra Ucrainei şi Georgiei.

După ce în decembrie a transmis Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, Moscova a privilegiat negocierea acestora la nivel bilateral cu capitalele occidentale, în special cu Washingtonul, fiind reticentă faţă de discuţiile în cadrul unor blocuri şi organizaţii, abordare văzută de liderii occidentali drept o încercare de a provoca divizări în interiorul acestora.