Rusia respinge ca “inacceptabil” ultimatumul de încetare a focului în Ucraina

Kremlinul a calificat luni drept inacceptabil ultimatumul adresat Rusiei de Ucraina şi de aliaţii europeni ai acesteia, care au cerut Moscovei să accepte de luni, 12 mai, un armistiţiu pentru 30 de zile, ameninţând-o că în cazul unui refuz va fi supusă unor noi sancţiuni, relatează agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.

“Limbajul ultimatumurilor este inacceptabil. Nu se poate discuta cu Rusia în acest mod”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la conferinţa sa zilnică de presă. “Noi suntem hotărâţi să căutăm cu seriozitate o cale pentru soluţionarea durabilă” a conflictului, prin “eliminarea cauzelor profunde” ale acestuia, a adăugat Peskov.

În urma unui summit găzduit sâmbătă la Kiev de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aliaţii europeni ai Ucrainei, în special preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer şi cancelarul german Friedrich Merz, i-au dat preşedintelui rus Vladimir Putin un ultimatum să accepte de luni un armistiţiu necondiţionat pentru o durată de 30 de zile în războiul din Ucraina, ameninţându-l că în caz contrar vor impune Rusiei noi sancţiuni economice şi vor intensifica livrările de arme către Kiev.

Moscova a reacţionat propunând Kievului negocieri directe care să înceapă pe 15 mai la Istanbul, pe baza acordului nefinalizat la ultimele negocieri desfăşurate tot acolo în primăvara anului 2022.

În urma acestei propuneri, Zelenski a declarat că îl va aştepta pe Putin la Istanbul pe 15 mai pentru negocieri directe. La conferinţa de presă de luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a spus nimic despre această declaraţie a preşedintelui ucrainean, care a venit după ce preşedintele american Donald Trump a cerut duminică Ucrainei şi Rusiei să se întâlnească “imediat”, fără a aştepta o încetare a focului.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că va avea astăzi noi convorbiri cu Zelenski şi cu alţi lideri europeni pentru a definitiva înţelegerea de impunere a unor noi sancţiuni contra Rusiei dacă aceasta respinge ultimatumul privind încetarea focului pentru 30 de zile.

Încă nu este clar dacă aceste sancţiuni vor fi impuse de europeni împreună cu Washingtonul sau doar vor beneficia de asentimentul acestuia. O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat luni că UE se coordonează cu Statele Unite pentru ca acestea să sprijine sancţiunile. “În ultimii ani, am colaborat strâns cu SUA în coordonarea sancţiunilor împotriva Rusiei şi vom continua să facem acest lucru pentru a încerca să ne asigurăm că, în măsura posibilului, sancţiunile pe care le impunem beneficiază de sprijinul SUA”, a spus purtătoarea de cuvânt comunitară.

În acest timp, ministrul turc de externe Hakan Fidan a îndemnat luni Rusia şi Ucraina să convină o încetare a focului şi să se întâlnească în Turcia pentru negocieri. “Invităm părţile să se reunească cel mai curând posibil şi să decreteze o încetare a focului. Sperăm că acest lucru se va întâmpla şi pentru aceasta lucrăm”, a declarat şeful diplomaţiei turce.

Conform Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul în 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev. Proiectul de acord prevedea un statut de neutralitate geopolitică pentru Ucraina, limitarea capacităţile militare ale acesteia şi un statut special pentru provinciile din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat categoric opoziţia.

De partea sa, Kremlinul a transmis de mai multe ori că o soluţionare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare eliminarea “cauzelor profunde” ale acestuia şi “interesele legitime de securitate ale Rusiei”, formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoaşterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei ţări la NATO şi crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.