Salariul mediu a trecut pragul de 4.000 lei dar evoluția puterii de cumpărare a rămas în domeniul negativ

de Dan Pălăngean

Câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2022 a fost de 6.457 lei, cu 109 lei (+1,7%) mai mare decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a majorat cu 70 lei (+1,8%), până la 4.003 lei (813 euro la cursul din luna octombrie 2022, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).

În contextul unei inflații anuale crescute peste prognozele inițiale (15,88%), puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior – SALARIUL REAL – a rămas clar în domeniul negativ (-1,8%, deoarece creșterea nominală a salariilor a fost de 13,8%). Totuși, diminuarea puterii de cumpărare a fost ceva mai mică decât în lunile precedente.

Pe fondul stabilității leului în raport cu euro, puterea de cumpărare exprimată în euro a salariului mediu a atins nivelul record de 1.464 euro (prețuri relative calculate de Eurostat pentru România la 55,5%). Salariul real de referinţă a crescut cu 0,5 puncte procentuale față de luna anterioară, ajungând la 219% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).

De reținut din perspectiva echilibrelor macroeconomice, în contextul majorării nominale semnificative a salariilor, avansul vânzărilor a coborât la doar 2,5% în plus față de aceeași lună a anului anterior (+4,8% cumulat ianuarie – septembrie), în timp ce deficitul comercial pe primele nouă luni ale anului s-a majorat cu 50%, până la circa 25 miliarde euro.

Domeniile bugetare, la coada clasamentului

Pe primul loc în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut figurează detașat fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului, cu salarii mai mult decât dublate în termeni nominali ca urmare, în principal, a primelor încasate de Ziua Petrolistului (+76,2% în termeni reali, după ajustarea cu inflația).

Urmează agricultura (+10,8%, după o majorare de peste 28% în termeni nominali), urmată îndeaproape de industria extractivă (+27,7% nominal, dar numai 10,2% real), industria prelucrătoare (19,4%, respectiv 3,1%) și de tranzacțiile imobiliare (16,2%, respectiv 0,3%). Imediat sub zero figurează sectorul HoReCa (-0,1% real și pe ultimul loc ca nivel de salarizare, cu o medie de 2.308 lei).

Reduceri marginale, prin niveluri de indexare apropiate de indicele de inflație, au consemnat salariații din energia electrică și termică, gaze și apă (+15,6% nominal și -0,2% real), salariații din cercetare-dezvoltare (-0,9% ca putere de cumpărare), telecomunicațiile (-1,2%), intermedierile financiare și asigurările (-1,3%), comerțul (-1,6%) și transporturile (-1,7%), toate acestea plasate peste media pe economie (-1,8%).

La polul opus, cu scăderi semnificative ale puterii de cumpărare s-au situat angajații din construcții (+11,6% majorare nominală dar la -3,7% ca efect real), distribuţia apei, salubritate, deşeuri industria extractivă (+12,4% nominal și -3% real), serviciile adiministrative (+12,6% nominal, -2,8% real) și, oarecum suprinzător, tehnologia informației (+13,1%, dar -2,4% în termeni de putere de cumpărare).

La coada evoluțiilor salariale din România pe parcursul ultimelor 12 luni s-au situat domeniile bugetare, aflate sub presiunea necesității de ajustare a finanțelor statului. Astfel învățământul, administrația publică și sănătatea încheie la mare distanță clasamentul, cu un avans nominal între +3,7% și +7,9% și o scădere a puterii de cumpărare care merge până la circa -10%.