de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna februarie 2024 a fost de 8.502 lei, cu 512 lei mai mare (+6,4%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a mărit cu 309 lei (+0,3%), până la 5.185 lei (1.064 euro nominal la cursul din aprilie 2024, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +6,61% și al unui avans nominal de 13,9%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu 6,8%. Este o valoare în continuă creștere de la începutul anului și dublă față de creșterea economică așteptată pe anul în curs (+3,4%).
Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la 1.794 euro (prețuri relative în România de 59,3%, calculate de Eurostat și publicate în decembrie 2023, față de 57,8% anterior). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a crescut cu 14 puncte procentuale față de luna precedentă, ajungând la 252,6%.
Astfel, avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului precedent s-a menținut la un nivel ridicat dar sub cel consemnat în T4 2023, după majorarea salariului minim pe economie. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 5,5% mai mare în primele trei luni din 2024 față de aceeași perioadă a anului anterior iar deficitul comercial a revenit peste pragul de 2,5 miliarde euro.
Agricultura și cercetarea, pe minus în termeni reali
Pe primul loc în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut figurează detașat învățământul (+32,1% avans nominal și +23,9% în termeni reali, pe fondul unor revendicări continue). Urmează, pe podium, fabricarea substanțelor și produselor chimice (+26%, respectiv +18,2%) și sectorul
HoReCa (+15,3% în termeni reali, dar singurul rămas sub pragul de 3.000 lei).
Semnificativ peste media la nivel național mai figurează tranzacțiile imobiliare (+21,7%, respectiv +14,2%), telecomunicațiile (+19,4%, respectiv +12%) și activitățile de transport și depozitare (+17,8% și +10,5% real). Imediat după acestea, apar tehnologia informației (+8,9% ca putere de cumpărare), administrația publică și apărarea (+8,3%), distribuția apei, salubritate, deșeuri (+8,1%) și comerțul (+7,3%).
De remarcat, aflate anterior în subsolul clasamentului, sănătatea și asistența socială au avansat până imediat sub media națională, majorarea nominală de 13,3% fiind echivalentă cu o creștere de 6,2% a puterii de cumpărare. Industria prelucrătoare a rămas semnificativ sub media media pe economie (+4,1% real) dar peste evoluția din sectorul financiar (doar +2,4%, în contextul unor profituri record).
La finalul clasamentului figurează două activități în care puterea de cumpărare a scăzut, cercetare-dezvoltare (-2,5%) și agricultură (-0,8%). Adică sectorul cu cea mai mică pondere în PIB dintre statele UE (sub 0,5%) și ramura economică de unde provine un deficit comercial major, deși condițiile pedo-climatice ar îndreptăți asigurarea hranei pentru întreaga populație.
| Știri BVB