Salariul mediu real, +6,3% în ianuarie 2024

de Dan Pălăngean

Câștigul salarial mediu brut din luna ianuarie 2024 a fost de 7.976 lei, cu 325 lei mai mic (-3,9%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat cu 220 lei (-4,3%), până la 4.859 lei (977 euro la cursul din februarie 2024, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă, altminteri identic cu cel din luna anterioară).

În contextul unei inflații anuale revenite la nivelul de +7,41% și al unui avans nominal de 14,2%, evoluția puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu 6,3%. Este o îmbunătățire în decurs de un an de 6,4 puncte procentuale (de la -0,1% în ianuarie 2023), semnificativ peste creșterea economică așteptată oficial (+2,1%) dar cea mai mică din ultimele patru luni.

Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la 1.647 euro (prețuri relative în România de 59,3%, calculate de Eurostat și publicate în decembrie 2023, față de 57,8% anterior). Salariul real a scăzut cu 5,7 puncte procentuale față de luna precedentă (după +6,3 pp în decembrie 2023), ajungând la 239,7% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).

În contextul creșterii puterii de cumpărare, cu un salt evident din octombrie, după majorarea salariului minim pe economie, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 5,1% mai mare în ianuarie 2024 față de aceeași lună a anului anterior, în condițiile în care deficitul comercial s-a diminuat cu circa 15% comparativ cu ianuarie 2023.

Agricultura și industria alimentară, singurele pe minus în termeni reali

Pe primul loc în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut figurează detașat învățământul (+35,3% avans nominal și +26% în termeni reali, pe fondul unor revendicări continue). Urmează, pe podium, sectorul de transport şi depozitare (+21,6%, respectiv +13,2%) și segmentul HoReCa (+20,9%, respectiv +12,6%, însă singurul sub pragul de 3.000 lei).

Semnificativ peste media la nivel național mai figurează fabricarea produselor chimice (+10,5% real), a produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (+10,4%), tranzacțiile imobiliare (+10,3%) și telecomunicațiile (+10,1%). Imediat după acestea, apar administrația publică și apărarea (+9,4%, după un spor de +17,5% în termeni nominali, care se va reflecta în buget, alături de sumele din învățământ).

În schimb, sănătatea și asistența socială au rămas cu mult sub media de creștere pe economie, pe ultima poziție din partea pozitivă a clasamentului, majorarea nominală de 7,7% fiind echivalentă cu o creștere de numai 0,3% a puterii de cumpărare.

De reținut, activități în care regăsim un deficit deficitului cronic al comerțului exterior, agricultura (-0,6%) și industria alimentară (-2,1%) au bifat scăderi salariale în termeni reali, ceea ce ar trebui să dea de gândit în contextul în care condițiile pedo-climatice ar îndreptăți asigurarea hranei pentru întreaga populație.