Câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2024 a fost de 9.251 lei, cu 426 lei mai mare (+4,8%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a mărit cu 257 lei (+4,8%), până la 5.645 lei (1.135 euro nominal la cursul din ianuarie 2025, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +5,14% și al unui avans nominal de 11,1%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu 5,7%. Sub nivelurile consemnate anterior pe parcursul anului 2024, ca urmare a unui efect de bază pronunțat dar mult peste creșterea economică (+0,9%, conform primelor calcule oficiale).
Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns, astfel, la nivelul record de 1.884 euro (prețuri relative în România de 60,2% din media europeană, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2024). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a crescut cu 11,4 puncte procentuale față de luna precedentă, până la 267,7%.
Astfel, puterea de cumpărare a venitului salarial mediu a consemnat un nou maxim în euro, pe contrasens cu productivitatea muncii industriale, aflată în declin. De reținut, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 8,6% mai mare 2024 față de anului anterior iar deficitul comercial a urcat la peste 33 miliarde euro.
Chimia, pe primul loc în clasamentul creșterilor salariale
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a menținut fabricarea substanțelor și produselor chimice (+23,3% nominal și +17,3% ca putere de cumpărare).
Urmează, pe podium, învățământul (+19,2%, respectiv +13,3%) și tranzacţiile imobiliare (+17,8% nominal dar +12% majorare reală).
Semnificativ deasupra mediei la nivel național apar și un alt domeniu bugetar, sănătatea și asistența socială, cu +14,6% nominal și +9% în termeni reali. Segmentul de administrația publică, apărare etc. a ajuns la aceleași valori cu media națională (+11,1% în expresie bănească dar numai +5,7% după ajustarea cu inflația).
Între ele, pe zona de vârf de creșteri salariale dar la valori absolute relativ reduse, apar HoReCa (+17,7%, respectiv +11,9%, altminteri plasat ultimul ca venit salarial mediu la nivel național, 3.325 lei) și comerțul cu ridicata și amămnuntul (+15% nominal și +9,4% real, poziționat semnificativ mai sus, cu o medie de 5.215 lei).
Situația evidențiază destul de clar rolul de referință al statului în politica salarială, unde deține rolul de market-maker. Dacă, în anul anterior, sectoarele bugetare se situau relativ jos în clasamentul creșterilor salariale, în 2024 au avansat și s-au menținut peste media națională. De reținut revenirea învățământului, după o perioadă mai puțin fastă pe partea de venituri.
Industria prelucrătoare per total (+5% avans real) a rămas sub media generală, singura ramură cu indexare în termeni reali ceva mai mare fiind fabricarea autovehiculelor (+7,1%). De reținut și temperarea evidentă a creșterilor salariale în sectorul IT (+2,5% anual), care continuă să dețină prima poziție nominală (12.141 lei) în pofida scăderii veniturilor față de luna anterioară (de la 12.423 lei).
De reținut trecerea în domeniul negativ ca putere de cumpărare (-0,4%) din sectorul de transport și depozitare. Precum și valorile absolute în scădere marginală față de situația din urmă cu 12 luni din industria extractivă (-0,1%, respectiv -5% în termeni reali) sau de recul semnificativ prin efect de bază la fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (-9,1%, respectiv -13,5%).
Dan Pălăngean
| Știri BVB