de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2024 a fost de 8.580 lei, cu 100 lei mai mare (+1,2%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a mărit cu 66 lei (+1,3%), până la 5.242 lei (1.053 euro nominal la cursul din august 2024, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +5,42% și al unui avans nominal de 14,8%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu 8,9%. Semnificativ peste cea din luna precedentă și mult peste creșterea economică așteptată pe anul în curs (+3,4%), oricum puțin probabilă după rezultatul din primul semestru (+0,7%).
Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu s-a urcat la nivelul de 1.750 euro (prețuri relative în România de 60,2%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2024). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a crescut cu 1,7 puncte procentuale față de luna precedentă, ajungând la 253,3%.
După ce puterea de cumpărare părea a fi intrat pe o traiectorie de temperare, avansul din iulie, sub efectul majorării salariului minim pe economie a fost pe contrasens cu realizările consemnate în economie. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 7% mai mare în primele 7 luni ale lui 2024 față de aceeași perioadă a anului anterior iar deficitul comercial a urcat la peste 18 miliarde euro.
Toate domeniile au consemnat majorări salariale în termeni reali
Pe primul loc în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut, pe primul loc s-a situat fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (+38,2% nominal și +31,1% real !), situată peste pragul de 13.000 lei câștig salarial mediu net (fluctuațiile în domeniu au fost foarte mari de la o lună la alta iar efectul de bază favorabil a amplificat rezultatul).
Urmează, pe podium, segmentul HoReCa (+24,9% nominal și +18,5% ca putere de cumpărare), aflat de fapt la capătul opus al scării veniturilor salariale (doar 3.180 lei), și fabricarea substanțelor și produselor chimice (+24,8%, respectiv +18,4%). Peste pragul de 20% majorare nominală mai figurează tranzacţiile imobiliare (+15,7% majorare reală) și sectorul de transport și depozitare (+15,1% real).
Deasupra mediei la nivel național mai apar domeniile bugetare, cu sănătatea la cota +13,5% ca putere de cumpărare (deși cu doar 5.284 lei în medie, cea mai redusă la stat) iar administrația publică la +11,6%, după ce a avansat peste pragul de 7.000 lei. Învățământul a venit imediat după, cu un avans real de 11,2%, dar la un venit mediu net de 5.556 lei.
Situația evidențiază destul de clar rolul de referință al statului în politica salarială, unde deține rolul de market-maker. Dacă anul trecut sectoarele bugetare se situau destul de jos în clasamentul creșterilor salariale, acum au avansat și s-au menținut peste media națională. Noutatea o constituie poziția sectorului de sănătate și asistență socială, după ce a stat anul trecut la coada clasamentului.
De reținut avansul mai modest înregistrat în sectorul de tehnologia informației, de doar 9,9% nominal, respectiv 4,3% în termeni reali, după ce rezultatul exprimat la nivelul PIB pe primul semestru al anului a fost egal cu zero atât ca nivel față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și ca influență pe rezultatul economic anunțat de INS (+0,7% în varianta provizorie).
Spre finalul clasamentului figurează industria alimentară (+7,5% nominal și +2% real), construcțiile (+7,4% nominal și +1,9% real). Activitatea de cercetare-dezvoltare, în care puterea de cumpărare a crescut puțin în termeni reali (+1,2%, deoarece creșterea nominală a fost de doar 6,7%) și agricultura (+0,7%, după o majorare cu 6,1%). De reținut, în premieră după multă vreme, TOATE ramurile economiei au consemnat majorări salariale în termeni reali.
| Știri BVB