de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2025 a fost de 9.868 lei, cu 497 lei mai mare (+5,3%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 299 lei (+5,3%), până la 5.914 lei, cea mai mare valoare din ultimele 12 luni. Suma reprezintă 1.161 euro nominal la cursul din ianuarie 2026, când s-au încasat banii pentru activitatea depusă.
În contextul unei inflații anuale situate la nivelul de +9,69% și al unui avans nominal crescut la 4,8%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a fost de -4,5%, ceea miscă scădere din ultimele cinci luni ale anului trecut. Evoluția a avut loc în contextul unei anumite ameliorări a estimărilor privind creșterea economică (deocamdată, +0,9% pe date provizorii).
Pe fondul păstrării relativ stabile a cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la 1.815 euro (prețuri relative în România de 64% din media europeană, calculate de Eurostat), cu 42 euro în plus față de aceeași lună a anului trecut. Cu referința octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real s-a mărit în decembrie cu 12,4 puncte procentuale, până la 255,7%.
Seria de date a INS confirmă oprirea tendinței de scădere a puterii de cumpărare a veniturilor salariale, după nivelul excesiv de +5,7% din decembrie 2024 (în perioada electorală ce a contribuit la expandarea deficitului bugetar). Pe fondul unei cereri de consum atenuate, deficitul comercial consemnat la finalul anului trecut a fost mai mic cu 2%, în pofida creșterii puterii de cumpărare exprimată în euro.
Variația anuală a salariului în termeni reali va rămâne, probabil, pe minus în prima jumătate a anului curent, consecință a unui efect de bază defavorabil. După aceea, situația se va inversa, inclusiv prin scăderea semnificativă a inflației. De reținut, deși cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut sistematic pe parcursul anului trecut, rezultatul final a rămas ușor pozitiv (+0,2%).
- Administrația publică, penultima în clasament
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat sectorul de telecomunicații (+17,7% nominal și +7,3% în termeni reali, ajustat cu inflația), urmat de fabricarea autovehiculelor (+13,4%, respectiv +3,4%), fabricarea produselor din tutun (+12,2% nominal și +1,4% în termeni reali), fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (+11,2%, respectiv +2,3%) și intermedieri financiare și asigurări (+1,3%).
Extracția petrolului brut și gazelor naturale a ieșit pe zero iar valori negative ceva mai reduse ale puterii de cumpărare s-au regăsit în producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă (-0,2%), precum și în transport şi depozitare (-0,4%), Serviciile administrative şi activitățile suport (-1,6%) s-au grupat cu industria prelucrătoare (-1,7%) și sectorul de crecetare-devoltare (-2%).
De luat aminte, sectoarele bugetare au rămas în subsolul clasamentului după ce evoluția nominală a fost aproape de cota zero chiar și în termeni nominali în sănătate şi asistenţă socială (+0,7%, adică -8,2% real) și pe minus pronunțat în învățământ (-2,8%, respectiv -11,4% în termeni reali) și administrația publică (-3,8%, de unde -12,3% în termeni reali), ajunsă pe penultima poziție la nivel național.
Pe ultimul loc, cu o scădere de -15,3% în termeni reali (!), apare fabricarea substanțelor și produselor chimice (-7,1% nominal, singura activitate privată cu salariu mediu diminuat). Este domeniul de activitate pe care avem cel mai mare deficit comercial sectorial, ajuns conform datelor oficiale publicate de INS la 13,5 miliarde euro (41% din minusul schimburilor externe de mărfuri) pe anul 2025.
| Știri BVB