Scandalul de date din Japonia: Tokyo recunoaște că 40% din datele sale economice sunt “fake news”

Vestea că Ministerul Muncii din Japonia a publicat statistici eronate a ridicat suspiciuni cu privire la exactitatea analizelor economice emise de Banca Japoniei, potrivit Nikkei.

Ministerul a revizuit, miercuri, studiul lunar al forței de muncă pentru perioada cuprinsă între 2012 și 2018. Ca exemplu, se pare că instituţia a supraestimat creșterea nominală a salariilor anuale cu până la 0,7 puncte procentuale între ianuarie și noiembrie anul trecut.

Potrivit Reuters, Ministrul muncii din Japonia a publicat rapoarte despre salarii fără să îndeplinească standardele de eșantionare.

În compilarea datelor lunare, care acoperă aproximativ 33.000 de firme la nivel național, cu cinci sau mai mulți angajați cu normă întreagă, ministerul muncii ar trebui să colecteze probe din toate firmele care angajează 500 sau mai mulți lucrători.

Dar s-a dovedit că eșantionarea datelor nu a acoperit două treimi din aproximativ 1.400 de întreprinderi în Tokyo pentru o perioadă nespecificată de timp, au spus oficialii japonezi.

Presa internă a raportat că eroarea de eșantionare se extinde de 15 ani, însă oficialii nu au confirmat perioada, spunând că problema este încă în curs de investigare.

Primul ministru și mulți investitori urmăresc îndeaproape datele salariale pentru indicii privind progresul politicii sale “Abenomics”, care urmărește să creeze un ciclu susținut de salarii mai mari și cheltuieli mai mari de consum, ajutând astfel banca centrală să-și atingă obiectivul de inflație de 2%.

Din păcate, există multe alte exemple și, potrivit unui raport al Ministerului Afacerilor Interne publicat săptămâna trecută, aproape jumătate din statisticile cheie ale guvernului japonez trebuie să fie revizuite, adică aproximativ 40% din cele 56 de date cheie guvernamentale sunt “știri false” și trebuie corectate.

Potrivit zerohedge.com, aceasta este o problemă majoră pentru Kuroda (n.r. guvernatorul Băncii Japoniei) și Banca Japoniei, care utilizează statisticile de la ministerul muncii pentru a compila două date-cheie economice, în luarea deciziilor  dacă să continue, să mărească sau să extindă programul de relaxare cantitativă QE.