Sebastian Burduja, despre riscul să pierdem fonduri PNRR pentru guvernanța din companiile din energie: Procedurile de numire au respectat legislația din România, dar jalonul din PNRR a impus anumite criterii, anumite constrângeri

Procedurile de numire au respectat legislația din România, dar jalonul din PNRR a impus anumite criterii, anumite constrângeri, a declarat ministrul energiei Sebastian Burduja, întrebat despre riscul să pierdem fonduri PNRR pentru guvernanța din companiile din energie.

Sebastian Burduja a spus: “Guvernanța corporativă este o reformă cheie în Planul Național de Redresare și Reziliență, drept pentru care implică un efort considerabil, o atenție sporită din partea Comisiei Europene. Noi am discutat pe Cererea de plată trei cu Comisia de luni de zile, au fost foarte multe întâlniri și la Bruxelles și online.

Am făcut multiple drumuri acolo, am transmis extrem de multe documente, mii de pagini, și am justificat îndeplinirea formalităților legale și respectarea Ordonanței 109 pe procedura de la Ministerul Energiei. Menționez faptul că până acum au fost în discuție proceduri care au avut loc în 2022, deci acum niște ani de zile, sau în prima parte a anului 2023. Din analiza noastră nu am identificat probleme de legalitate. Aceste proceduri au respectat legislația din România. În același timp, jalonul din PNRR a impus anumite criterii, anumite constrângeri, și noi ne străduim să convingem Comisia Europeană că, dincolo de a respecta legislația românească, aceste numiri respectă și jalonul din PNRR.

În acest moment, până nu avem decizia formală a Comisiei Europene, nu pot să spun că vom pierde banii. Decizia CE va veni, avem șase luni să ne conformăm sau, mă rog, o perioadă de timp să ne conformăm. Dacă va fi cazul, vom crea un cadru legal pentru reluarea acestor proceduri și îndeplinirea jalonului”.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat astăzi că România nu va pierde bani  din cauza angajărilor făcute în sistemul energetic.

Reacția premierului vine după ce au apărut informații potrivit cărora România ar putea să piardă fonduri europene din cererea de plată 3, deja întârziată de câteva luni din cauza mai multor probleme printre care: operaționalizarea AMEPIP, guvernanța din companiile din energie și scăderea pragului la microîntreprinderi.