Sebastian Burduja, secretar de stat MFP: Răspunsul UE la criză trebuie să ducă la redresare economică pentru toate statele membre

Miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană au continuat schimbul de opinii cu privire la situația economică și la planurile de redresare în contextul crizei COVID 19, cu accent pe complementaritatea  dintre politicile naționale și cele europene, dar au discutat și despre o eventuală dimensiune europeană a programelor de redresare și reziliență, la videoconferința Eurogroup în format inclusiv, din 11 iunie 2020, potrivit unui comunicat de presă.

În acest context, Sebastian Burduja, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice responsabil cu afacerile europene, a subliniat că nu este momentul oportun pentru inițierea unei dezbateri separate pentru zona euro în cadrul instrumentului de urgență pentru redresare: „România consideră că răspunsul UE la criză trebuie să ducă la redresare economică pentru toate statele membre. O dezbatere dedicată zonei euro va îngreuna negocierile, și așa destul de dificile, și va complica și mai mult un proces care este deja destul de complex”.

Referitor la complementaritatea dintre planurile naționale și cel european, Sebastian Burduja susține că, în cazul statelor membre cu decalaje de convergență, nevoia de investiții ar trebui evaluată cu multă atenție. „În opinia noastră, pentru toate instrumentele de relansare economică, coeziunea ar trebui să fie baza pentru cheia de alocare, ținând cont de disparitățile istorice și de diferitele stadii de dezvoltare ale statelor membre”, a declarat secretarul de stat în cadrul videoconferinței Eurogrup, în care a reprezentat România.

În ceea ce priveşte nevoile de finanţare generate de criză, analiza Comisiei indică 1,5 trilioane euro pentru nevoile de investiții, între 720 şi 1200 miliarde euro pentru nevoile de recapitalizare a companiilor şi 1,7 trilioane euro pentru nevoile suplimentare pentru refinanţarea datoriilor suverane în anii 2020 şi 2021.