Secretarul de stat al SUA Antony Blinken, în Kazahstan

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a sosit în Kazahstan, în noaptea de luni spre marţi, în cadrul unui turneu de consolidare a amprentei Statelor Unite în fostele republici sovietice, prinse între puternicul lor vecin rus şi influenţa crescândă a Chinei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

El a fost primit pe aeroportul din capitala Astana de autorităţile ţării. La câteva zile de la împlinirea unui an de la invazia rusă a Ucrainei, secretarul de stat american se va întâlni marţi cu omologii săi din cele cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, în capitala kazahă.

De asemenea, el va avea o întâlnire în cursul zilei cu preşedintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, apoi se va deplasa în Uzbekistan.

Washingtonul nu îşi face iluzii cu privire la posibilitatea ca aceste cinci ţări să renunţe la partenerul lor istoric rus, nici cu privire la influenţa celuilalt puternic vecin al lor, China. Dar SUA joacă, precum în alte părţi din Africa sau America Latină, cartea “partenerului de încredere”, capabil să pună alte cărţi pe masă, altele decât Moscova şi Beijingul.

“Avem lucruri de oferit din punct de vedere al angajamentului economic, dar şi din punct de vedere al valorilor”, a declarat principalul diplomat responsabil pentru Asia Centrală la Departamentul de Stat al SUA, Donald Lu.

În plin război în Ucraina, liderii acestor ţări din Asia Centrală sunt pe muchie de cuţit în contextul acordurilor de apărare cu Moscova şi a ponderii economice şi de securitate a Rusiei şi au adoptat astfel o poziţie de echilibru în conflict.

Cele cinci foste republici sovietice (Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Turkmenistan) s-au abţinut sau nu au participat la votul de joi la Adunarea Generală a ONU privind o rezoluţie prin care se cere retragerea trupelor ruse din Ucraina.

Kazahstanul, care împarte o graniţă cu Rusia de aproximativ 7.500 de kilometri, este în prima linie în ceea ce priveşte relaţia sa complexă cu Moscova.

Gigantul din Asia Centrală menajează importanta minoritate rusofonă prezentă în ţară, conştient de faptul că preşedintele Vladimir Putin a făcut din tratamentul comunităţii rusofone în Ucraina unul dintre motivele care să justifice invazia, notează AFP.A