Secretarul general al NATO: Rusia lansează bombe cu fragmentare asupra Ucrainei

Rusia utilizează bombe cu fragmentare în Ucraina, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de Reuters, potrivit Agerpres.

“Am văzut utilizarea bombelor cu fragmentare şi am văzut rapoarte despre utilizarea altor tipuri de arme care încalcă legislaţia internaţională”, a afirmat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles.

Anterior, organizaţia neguvernamentală Human Rights Watch (HRW) a comunicat de asemenea că armata rusă a utilizat la Harkov, în estul Ucrainei, muniţii cu fragmentare, care lovesc fără deosebire atât ţinte militare, cât şi populaţia civilă, iar utilizarea acestora ar putea constitui o crimă de război, potrivit AFP.

Forţele ruse au utilizat aceste arme “în cel puţin trei cartiere rezidenţiale din Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, la 28 februarie”, afirmă organizaţia americană de apărare a drepturilor omului.

HRW afirmă că a identificat utilizarea acestui tip de muniţii la o rachetă 9M55K Smerci de fabricaţie rusească.

“Harkov suportă atacuri neîncetate ale forţelor ruse şi civilii se ascund în subsoluri pentru a scăpa de explozii şi de schije”, afirmă directorul responsabil de armamente la HRW, Steve Goose. “Utilizarea acestor submuniţii în zone locuite arată un dispreţ absolut pentru viaţa oamenilor”, spune el.

“Utilizarea lor, aşa cum a fost documentată la Harkov, ar putea constitui o crimă de război”, apreciază HRW.

Bombele cu fragmentare (BASM) sunt compuse dintr-un container, asemănător unui obuz, care grupează proiectile explozive, de talie mai redusă, aşa-numite “submuniţii”. Foarte imprecise, ele lovesc o mare parte dintre civili.

Utilizarea lor este interzisă prin convenţia de la Oslo din 2008, dar Moscova nu a semnat-o. “Utilizarea lor masivă de unele armate în zone locuite a provocat în ţările respective pagube umane disproporţionate”, potrivit unui raport al Senatului francez.

Muniţiile cu fragmentare dispersează de fapt o multitudine de mici muniţii pe o zonă foarte largă. Unele rămân neexplodate şi pot ucide după an de la lansarea lor, la fel ca minele, notează AFP.