Şeful Energiei din SUA critică ţinta de emisii ”net zero” până în 2050: ”Un dezastru colosal”

Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a calificat obiectivul de atingere a neutralităţii climatice până în 2050 drept ”un dezastru colosal”, argumentând că planul este imposibil de realizat şi ar conduce la ”sărăcirea masivă a populaţiei”, transmite CNBC.

Declaraţiile sale, acordate într-un interviu pentru Financial Times şi distribuite ulterior de Departamentul Energiei pe platforma X, vin înaintea vizitei sale la conferinţa Gastech de la Milano.

”Net zero 2050 este doar un dezastru colosal… un program monstruos de sărăcire umană şi, desigur, nu există nicio şansă să se întâmple”, a spus Wright, fost director în industria petrolului şi gazelor.

Totodată, acesta a recunoscut că schimbările climatice reprezintă o provocare globală, dar a criticat ceea ce el numeşte ”alarmism climatic”.

Peste 140 de state, inclusiv SUA, India şi Uniunea Europeană, au adoptat planuri pentru atingerea neutralităţii climatice. Conform Acordului de la Paris, emisiile globale ar trebui să ajungă la zero net până la jumătatea secolului pentru a menţine creşterea temperaturii sub 1,5 grade Celsius. Pentru economiile dezvoltate, termenul limită este 2050, iar pentru statele cu venituri mai mici, între 2050 şi 2060.

Declaraţiile lui Wright au atras critici din partea comunităţii ştiinţifice, care le consideră ”puncte de vedere dezinformative”.

Între timp, acesta a avertizat că reglementările climatice europene, precum mecanismul de ajustare la frontieră pentru carbon şi regulile privind metanul, ar putea pune în pericol acordul comercial dintre Washington şi Bruxelles.

Uniunea Europeană a promis investiţii de peste 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2029, iar achiziţiile de gaze naturale lichefiate, petrol şi produse nucleare americane sunt estimate la circa 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani, pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia.

Patrick Pouyanne, directorul general al TotalEnergies, a declarat la CNBC că dezbaterea europeană s-a schimbat semnificativ: ”Acum, după războiul din Ucraina, liderii europeni vorbesc despre securitatea aprovizionării şi accesibilitate. Nu e o chestiune de ideologie, ci de pragmatism energetic.”