Şeful FMI atrage atenţia asupra unui ”Zid al Berlinului digital” care ar afecta creşterea economică

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, i-a îndemnat luni pe decidenţi să evite “Balcanizarea” economiei digitale, avertizându-i că în caz contrar riscă o lovitură care ar putea anula 6% din economia mondială în următorul deceniu, transmite Bloomberg.

Lumea ar putea să se confrunte în curând cu un “Zid al Berlinului digital”, în cadrul căruia SUA, Uniunea Europeană şi China vor adopta diferite standarde tehnologice, subliniază Kristalina Georgieva într-un discurs pregătit pentru Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).

O astfel de situaţie ar crea o ruptură în economia digitală care ar forţa ţările sărace “să aleagă o tabără” şi ar conduce la preţuri mai mari, ceea ce ar reduce inovaţia şi serviciile, a spus Georgieva, adăugând că o astfel de decuplare ar provoca o scădere a Produsului Intern Brut cuprinsă între 3% şi 6%. În plus, un astfel de scenariu ar putea şi să consolideze poziţia dominantă a actualilor giganţi ai tehnologiei şi ar face mai dificil pentru companiile mai mici şi mai inovative să concureze cu giganţii.

De asemenea, directorul general al FMI a avertizat că intensificarea tendinţelor anti-concurenţiale în perioada pandemiei de Covid-19 ar putea reduce nivelul PIB-ului în economiile avansate cu 1% pe termen mediu. Potrivit Kristalinei Georgieva, guvernele pot ajuta la limitarea puterii de piaţă excesive via trei măsuri: intensificarea controalelor fuziunilor şi revizuirea achiziţiilor, descurajarea restricţiilor care împiedică mobilitatea muncitorilor şi îmbunătăţirea regulilor privind portabilitatea şi interoperabilitatea pentru economia digitală.

În România, Mecanismul de redresare şi rezilienţă finanţează investiţii şi reforme care se preconizează că vor transforma profund economia şi societatea acestei ţări. Printre măsurile notabile se numără următoarele: asigurarea tranziţiei către o economie verde, sprijinirea tranziţiei digitale şi consolidarea rezilienţei economice şi sociale. La capitolul sprijinirea tranziţiei digitale, planul prevede 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administraţiei publice în domenii-cheie precum justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul, gestionarea funcţiei publice şi dezvoltarea competenţelor, achiziţiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea şi vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud şi eliberarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români.