Septimiu STOICA: “După energia electrică, BRM va lansa o platformă de tranzactionare şi pentru gaze naturale pentru utilizatorii finali casnici şi non-casnici”

Încă de acum patru – cinci ani, Bursa Română de Mărfuri s-a transformat într-un adevărat șantier pentru a acomoda pietele de energie, a declarat Septimiu STOICA, Președinte AGA, Bursa Română de Mărfuri, la cea de-a treia ediție a Forumului Energiei.

Domnia sa a explicat: “Practic, energia a ajuns pentru Bursa Romana de Marfuri domeniul predilect și de referință de activitate. Am putea spune că este o Bursă de Mărfuri și de Energie în același timp. Acest lucru s-a întâmplat și datorită faptului că, în consonanță cu semnalele recepționate din piață, am încercat să dezvoltăm strategii care să includă dezvoltarea de produse noi, recuperarea cât mai rapid a decalajelor față de pietele mature și dezvoltate din punctul de vedere al instrumentelor și produselor tranzacționate din strainatate.

La acest capitol aș vrea să menționez ca noutate o inițiativă, poate neașteptată și surprinzătoare pentru multi, pe care BRM a avut-o,  și anume de a se deschide si mai mult spre consumatori, mai ales pe piața de energie electrică, unde, după cum se știe, în ciuda pledoariilor noastre, avem inca acces doar pe piețele de retail.

Astfel, dincolo de piața de retail a consumatorilor  “mari”, în care participanți pe partea de cumpărare sunt firme de anvergură, gen societăți comerciale, instituții publice sau autorități publice, ne-am deschis capacitatea de promovare și de tranzacționare și spre zona consumatorilor “mici”, individuali, multi de tip casnic.

Deja avem primele episoade de tranzacționare de acest tip. Vorbim de o piață dedicata consumatorilor casnici, care pot acum, prin ordine care se agregă, să intre în contact si in contract cu furnizorii chiar la Bursa Română de Mărfuri.

Este un sistem mai complex și altceva decât oferă ANRE în acest moment, mă refer la comparatorul lor de prețuri, indiferent dacă există proiecte de a-i crește complexitatea respectivului sistem. Noi, Bursa Romana de Marfuri, am pus la dispoziție, realmente, o piață, pe care avem de gând de acum  să o popularizăm, să o promovăm și, în același timp, fiind deschiși, ca de obicei, la observațiile și propunerile celor care o utilizează,  să o perfecționăm.

Vom dezvolta, desigur,  această idee și pentru zona de gaze naturale, într-o perioadă foarte scurtă de timp și, în general, vom fi atenți să vedem dacă există și alte nișe sau segmente de public interesat care ar putea să fie ajutat în satisfacerea necesităților sale direct de către instituția noastră, evident prin mijloacele specifice unei piețe de tip bursier.

Cât priveşte dezvoltarea produselor pentru profesionisti, avem, se stie deja, acum materializat  mai vechiul nostru angajament de a pune la dispoziția participanților la piețele de energie din România, la început în zona gazelor naturale, a unor produse mult mai complexe, cum sunt contractele derivate, pentru inceput contractele de tip futures.

Deja putem spune că, cel puțin formal, ne-am atins si acest obiectiv, prin faptul că aceste instrumente sunt deja operaționale în formula în care ele sunt produse cu livrare fizică. Ele  nu au acum  “îmbrăcămintea” unui instrument financiar, drept care se tranzactioneaza pe o piață a Bursei Române de Mărfuri aflată în autorizarea,  reglementarea și supravegherea ANRE.

BRM nu a renuntat, pe de alta parte, la  eforturile de a obține autorizarea și a celorlalte două platforme pe care vrem să le folosim pentru produsele derivate. Este vorba de două tipuri de organizare de platforme de tranzacționare specifice piețelor de capital  –  un sistem multilateral de tranzacționare (MTF) și de un sistem organizat de tranzacționare (OTF).

BRM  asigura deja, cum am aratat, funcția de operator de sistem pentru platforma de tranzactionare aflata sub supravegherea ANRE, unde gireaza si  funcțiile de post-tranzacționare. Acest lucru va fi valabil, cel puțin la început, și pentru produsele energetice derivate negociate in cadrul unuia dintre cele două sisteme amintite mai sus. Pentru cel de-al doilea, care este mai complex, urmărim de mai mult timp să obținem parteneriatul unei Contrapărţi Centrale reputate.

Aceste ultime doua mai vechi si ambitioase proiecte, asa cum am mai precizat, sunt deosebit de complexe, iar BRM a dezvoltat de-a lungul anilor si are pregatite si funcționale reglementările și sistemele informatice dedicate. Numai că, în România, totul, inclusiv autorizarea si durata asteptarii ei, depind de decizia autoritatii pietei. Noi o asteptam de (multi) ani, la fel ca si actorii majori din energie.

Chiar din punct de vedere competitiv  – de ce să nu recunoaștem – ne doream sa putem fructifica avantajul de timp de implementare fata de competitorilor noștri, cum era firesc. Se pare, însă, că, spre norocul acestora, dacă se va menține acest ritm al autorizării, s-ar putea sa ne ajunga din urmă, cu costuri de oportunitate suferite insa de-a lungul anilor de asteptare chiar de pieța noastra de energie”.

Potrivit lui Septimiu Stoica, invitaţia BRM la evenimentele  dedicate sectorului energiei dovedeşte că BRM este asimilată ca o instituţie de infrastructură a acestei pieţe: “Este o satisfacţie majora pentru noi acest lucru. De câţiva ani de zile chiar ne simţim componenţi ai acestei zone economice extrem de importante pentru ţara noastră, pentru care BRM  s-a descoperit ca are vocaţie, la nivel national.

Credem că un subiect care poate să fie de interes pentru specialişti şi participanţii la piaţă este creşterea structurală, dinamica acestei pieţe si concluziile de parcurs pe acest traseu. Ei bine, in acest sens, după patru ani plini de funcţionare a unei  platforme de tranzacţionare de pieţe centralizate  de gaze naturale în România, vestea buna este ca se confirmă așteptările din punct de vedere al evoluțiilor și din punctul de vedere al faptului că, pornind cu instrumente și cu tehnici directe și prietenoase, mai lesne de înțeles și ușor empirice, treptat, se poate ajunge la forme evoluate de organizare bursieră.

De exemplu, dacă ne uităm pe dinamica anilor 2018-2019-2020-2021, vedem că s-a pornit piața cu posibilitatea de a avea disponibile in acelasi timp pe piata și contracte standardizate, cum este tipic bursier, și contracte nestandardizate, pentru a acoperi o întreagă paletă larga  de tranzacții.  Evoluția a arătat că, în timp, s-au impus, destul de repede si rational, pieţele cu contracte standardizate, bursiere. Astfel, in 2018, volumele de tranzacționare – primul an consistent de tranzacționare – se cifrau la 48 TW tranzacționati pe piete cu produse standard și la 19 TW pe piețele cu produse non standard. Din 2020, in schimb, există aproape numai contracte cu termeni standardizați.

Un alt aspect. Din punctul de vedere al formulei de tranzacționare  – simplu competitivă versus dublu competitivă, evidențele demonstreaza că, în timp, s-au impus, firesc,  sistemele cu dublă competitivitate, la fel ca pe pieţele reputate.

În ceea ce priveşte scadența tranzacțiilor, în ultimii ani au crescut semnificativ, alaturi de cele la termen, şi piețele spot, cu livrare zilnică sau pentru ziua următoare.

Acum, din punctul de vedere al volumelor de tranzacționare, anul tranzacțional cel mai prodigios a fost 2018, cu aproape 70 TW, după aceea a urmat insa anul 2019, aflat sub influența celebrei ordonanțe al cărui număr nu mai vreau să îl pronunț (n.r.OUG 64 ) – când volumul total a scăzut la 33 TW In 2020 trendul a fost insa de recuperare și s-a ajuns la 50 TW. Anul acesta, după trei luni de funcționare plină, avem 15 spre 16 TW, adică vom depăși probabil volumul anului precedent și ne vom apropia de anul de vârf, respectiv de performanta la acest capitol a lui 2018.

Cât priveşte evoluția prețurilor, sigur că Bursa în sine poate să spere la volume sporite de tranzacționare, dar nu isi permite să își propună prețuri. Acestea se nasc din competiția liberă a cererii și a ofertei și noi nu ne hazardăm, de regulă, nici macar cu pronosticuri cu privire la evoluția lor.

Totuși, nu ne putem opri să observăm trendurile de parcurs ale prețurilor, inclusiv în țara noastră. Mai important decât valorile în sine ar fi faptul că piețele noastre sunt corelate cu celelalte piețe, în speță cu piețele cu care se pot compara și din punctul de vedere al mărimii și al zonei geografice. Sigur că pozitiv ar fi şi dacă piaţa noastră confirma ca este corelată cu evoluţiile pieţelor comparabile cu ea şi dacă, în ultimă instanță, nivelul prețurilor este asemănător.

Se poate observa că, intr-adevar, daca citim graficele, trendurile sunt, fără discuție, corelate, ceea ce este un lucru bun, indiferent dacă ecartul de preț a fost o perioadă de timp substanțial.

Comparația cea mai lesne de făcut este aceea cu piața vecină cu a noastră, cu hub-ul  de referinta din Austria. Tot urmare a efectelor Ordonanței mai sus menționate – și a fost un efect paradoxal și neplăcut acesta – prețurile din România, deși fuseseră initial sub plafoanele din piața austriacă, s-au situate timp de doi ani peste acestea. Din fericire, evoluția din ultima perioadă de timp a dus la apropierea până la zona de coincidență a acestora, uneori chiar mai scăzute fiind ale noastre decât cele din vecinătate.

Se stie, vânzătorii sau cumpărătorii pot să aibă așteptări diferite din punct de vedere al acestor prețuri, dar este inevitabil ca, prin actiuni de arbitraj, prin fenomene de influențare intre pietele care se află într-un context de liberă circulație, se ajunge la prețuri apropiate. Nici prețurile nu pot să crească și să fie situate atât de sus cât ar fi convenabil vânzătorilor și nici atât de jos cum ar fi favorabil cumpărătorilor. O piață sănătoase este o piață care satisface sincron doleanțele, speranțele ambelor părți. Spre aceasta ne indreptam. Piețele în sine au tendința sa functioneze ca un sistem de vase comunicante,  să ajungă ca nivelul prețurilor să fie, asadar, apropiat. Lucrul acesta este deja sesizabil si in cazulRomaniei, iar, din punctul de vedere al compatibilității cifrelor, acesta este un lucru care devine, repet, evident. Urmează să recuperăm, cum speram și volumele din anul de referință 2018. O concluzie, asadar: piata romaneasca de energie si de gaze naturale se maturizeaza. E bine.”