Un fost consilier al Kremlinului explică cum vede Rusia războiul din Ucraina, temerile legate de NATO și China și soarta liberalismului.
Fost consilier prezidențial atât al lui Boris Elțin, cât și al lui Vladimir Putin, Serghei Karaganov este președintele de onoare al think tank-ului din Moscova, Consiliul pentru Politică Externă și de Apărare. El este asociat cu o serie de idei cheie în politica externă rusă, de la așa-numita doctrină Karaganov privind drepturile etnicilor ruși care trăiesc în străinătate până la principiul „distrugerii constructive”, cunoscută și sub numele de „doctrina lui Putin”. Karaganov este apropiat atât de Putin, cât și de ministrul său de externe, Serghei Lavrov, și a formulat multe dintre ideile care au dus la războiul din Ucraina – deși și-a exprimat și dezacordul cu ideea unei ocupări pe termen lung a țării.
Karaganov a promovat conceptul de „Eurasia Mare” și a apărat un parteneriat mai strâns cu China. El este cunoscut ca o pasăre de pradă a politicii externe și a susținut că îndelungata domnie a Occidentului în politica mondială este acum la sfârșit. La 28 martie, editorialistul New Statesman Bruno Maçães l-a intervievat pe Karaganov despre opiniile sale despre război – inclusiv cu declarații controversate despre națiunea ucraineană și denazificarea care ar fi contestată de cei din afara Rusiei – și despre viitorul ordinii internaționale liberale.
Întrebat de ce a invadat Rusia Ucraina, Sergey Karaganov a spus: “De 25 de ani, oameni ca mine au spus că, dacă NATO și alianțele occidentale se extind dincolo de anumite linii roșii, în special în Ucraina, va avea loc un război. Mi-am imaginat acest scenariu încă din 1997. În 2008, președintele Putin a spus că dacă aderarea Ucrainei la alianță devine o posibilitate, atunci nu va mai exista Ucraina. Nu a fost ascultat. Deci, primul obiectiv este de a pune capăt expansiunii NATO. S-au adăugat alte două obiective: unul este demilitarizarea Ucrainei; celălalt este denazificarea, pentru că în guvernul rus există oameni preocupați de ascensiunea ultra-naționalismului în Ucraina, în măsura în care cred că începe să semene cu Germania din anii ’30. Există, de asemenea, scopul de a elibera republicile Donbas de opt ani de bombardament constant.
Exista, de asemenea, o convingere puternică că războiul cu Ucraina era inevitabil – poate trei sau patru ani de acum înainte – care ar fi putut avea loc chiar pe teritoriul Rusiei. Așa că, probabil, Kremlinul a decis că, dacă trebuie să lupte, să luptăm pe teritoriul altcuiva, pe teritoriul unui vecin și al unei țări surori, cândva parte a Imperiului Rus. Dar adevăratul război este împotriva expansiunii occidentale”.
Referitor la finalul acestui război, Karaganov a spus: “Nu știu care va fi rezultatul acestui război, dar cred că va implica împărțirea Ucrainei, într-un fel sau altul. Să sperăm că va mai rămâne ceva numit Ucraina la sfârșit. Dar Rusia nu își poate permite să „pierdă”, așa că avem nevoie de un fel de victorie. Și dacă există sentimentul că pierdem războiul, atunci cred că există o posibilitate sigură de escaladare. Acest război este un fel de război proxy între Occident și restul – Rusia fiind, așa cum a fost în istorie, vârful pentru „restul” – pentru o viitoare ordine mondială. Miza elitei ruse este foarte mare – pentru ei este un război existențial”.
Având în vedere obiectivul Rusiei de demilitarizare a Ucrainei, în condiţiile în care Occidentul continuă să furnizeze Ucrainei arme şi întrebat dacă Rusia va fi tentată să oprească acest flux de arme, riscând o ciocnire directă între NATO și Rusia, Karaganov a menţionat: “Absolut! Există o probabilitate tot mai mare de o ciocnire directă. Și nu știm care va fi rezultatul. Poate că polonezii s-ar lupta; sunt mereu dispusi. Știu că, istoric, articolul 5 din tratatul NATO nu are valoare. Conform articolului 5 – care permite unui stat să ceară sprijin de la alți membri ai alianței – nimeni nu este obligat să lupte efectiv în numele altora, dar nimeni nu poate fi absolut sigur că nu va exista o astfel de escaladare. De asemenea, știu din istoria strategiei nucleare americane că este puțin probabil ca SUA să apere Europa cu arme nucleare. Dar există încă pericolul de escaladare aici, deci este un scenariu abisal și sper că se poate ajunge la un fel de acord de pace între noi și SUA și între noi și Ucraina înainte de a merge mai departe în această lume incredibil de periculoasă. (…) S-ar putea ca articolul 5 să funcționeze, iar țările să se ralieze pentru apărarea altuia. Dar împotriva unei țări nucleare precum Rusia… mă întreb? Spuneți astfel: dacă SUA intervine împotriva unei țări nucleare, atunci președintele american care ia această decizie este nebun, pentru că nu ar fi 1914 sau 1939; asta e ceva mai mare. Deci nu cred că America ar putea interveni, dar suntem deja într-o situație mult mai periculoasă decât acum câteva săptămâni. Iar articolul 5 nu presupune obligații automate”.
Karaganov a continuat: “Judecata mea ar fi că o parte din Ucraina va deveni un stat prieten cu Rusia, alte părți pot fi împărțite. Polonia va prelua cu plăcere unele părți din vest, poate că și românii și maghiarii o vor face, pentru că minoritatea maghiară din Ucraina a fost suprimată împreună cu alte minorități. Dar suntem într-un război complet; este prea greu de prezis. Războiul este o poveste deschisă”.
Despre câștigătorii acestui război, întrebat dacă SUA beneficiază de această situaţie, Karaganov a spus: “În acest moment, da, pentru că marii învinși sunt, pe lângă Ucraina, Europa, mai ales dacă ea continuă cu această poftă misterioasă de independență față de energia rusă. Dar China este în mod clar învingătorul acestei situaţii … Cred că cel mai mare învins va fi Ucraina; un învins va fi Rusia; un mare învins va fi Europa; Statele Unite vor pierde oarecum, dar ar putea supraviețui foarte bine ca o insulă uriașă deasupra oceanului; iar marele învingător este China”.
Intrebat ce ar însemna înfrângere pentru Rusia, Karaganov a spus: “Avem nevoie de victorie. Nu cred că, chiar dacă am cuceri toată Ucraina și toate forțele militare ale Ucrainei s-ar preda, ar fi o victorie, pentru că atunci vom rămâne cu povara unei țări devastate, una devastată de 30 de ani de inepții ale conducerii și apoi, bineînțeles, devastarea din cauza operațiunii noastre militare. Deci cred că la un moment dat avem nevoie de un fel de soluție care s-ar numi pace și care să includă de facto crearea unui fel de guvern viabil, pro-rus pe teritoriul Ucrainei și securitate reală pentru republicile Donbas”.
“Prăbușirea finală a sistemului internațional care a fost creat după al Doilea Război Mondial”
Facem parte dintr-un eveniment uriaș din istorie și nu este vorba doar despre războiul din Ucraina; este vorba despre prăbușirea finală a sistemului internațional care a fost creat după al Doilea Război Mondial și apoi, într-un mod diferit, a fost recreat după prăbușirea Uniunii Sovietice, spune Karaganov, explicând: “Așadar, asistăm la prăbușirea unui sistem economic – a sistemului economic mondial – globalizarea în această formă este încheiată. Orice am avut în trecut a dispărut. Și din asta avem o acumulare de multe crize despre care, din cauza Covid-19, ne-am prefăcut că nu există. Timp de doi ani, pandemia a înlocuit luarea deciziilor. Covid a fost destul de rău, dar acum toată lumea a uitat de Covid și putem vedea că totul se prăbușește. Personal, sunt enorm de întristat. Am lucrat pentru crearea unui sistem viabil și echitabil. Dar fac parte din Rusia, așa că îmi doresc doar să câștigăm, orice înseamnă asta”.
Referitor la influenţa Chinei, Karaganov a spus: “Nu mi-e teamă ca Rusia să devină parte a unei mari Chine. Celălalt motiv pentru care nu mă tem este că civilizația chineză este foarte diferită. Avem trăsăturile noastre asiatice în genele noastre și suntem parțial o țară asiatică din această cauză. (…) Dar sunt foarte îngrijorat de predominanța economică copleșitoare a Chinei în următorul deceniu. Oameni ca mine au spus tocmai [că] trebuie să rezolvăm problema Ucrainei, trebuie să rezolvăm problema NATO, astfel încât să putem fi într-o poziție puternică față de China. Acum va fi mult mai dificil pentru Rusia să reziste puterii chineze”.
“Democrația în forma sa actuală în majoritatea țărilor europene nu va supraviețui”
Democrația în forma sa actuală în majoritatea țărilor europene nu va supraviețui, deoarece în circumstanțe de mare tensiune, democrațiile se ofilesc întotdeauna sau devin autocratice, spune Karaganov, explicând: “Problema este că în ultimii 500 de ani fundamentul puterii occidentale a fost preponderența militară a europenilor. Această fundație a început să se erodeze din anii 1950 și 1960. Apoi, prăbușirea Uniunii Sovietice a făcut să pară pentru o vreme că predominanța occidentală a revenit, dar acum a fost eliminată, deoarece Rusia va continua să fie o putere militară majoră, iar China devine o putere militară de primă clasă.
Deci Occidentul nu se va recupera niciodată, dar nu contează dacă moare: civilizația occidentală ne-a adus tuturor beneficii mari, dar acum oameni ca mine și alții pun la îndoială fundamentul moral al civilizației occidentale. Cred că din punct de vedere geopolitic Occidentul va experimenta suișuri și coborâșuri. Poate că șocurile pe care le trăim ar putea readuce calitățile mai bune ale civilizației occidentale și vom vedea din nou oameni ca Roosevelt, Churchill, Adenauer, de Gaulle și Brandt din nou în funcție. Dar șocuri continue vor însemna, desigur, și că democrația în forma sa actuală în majoritatea țărilor europene nu va supraviețui, deoarece în circumstanțe de mare tensiune, democrațiile se ofilesc întotdeauna sau devin autocratice. Aceste schimbări sunt inevitabile”.
| Știri BVB