Sfidătorul Vladimir Putin îl atacă pe Macron la Moscova; Emmanuel Macron a intrat în bârlogul ursului grizzly și a fost mutilat (Politico)

După mai mult de cinci ore de discuții cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, nu a existat nicio îndoială că Emmanuel Macron a intrat în bârlogul ursului grizzly – și a fost mutilat, scrie Politico.

Cu peste 100.000 de soldați ruși și cu arme grele strânse la granița cu Ucraina, președintele francez și consilierii săi au insistat, printre liderii occidentali, că Macron are o poziție unică pentru a-l convinge pe Vladimir Putin să urmeze o cale de detensionare.

În schimb, Vladimir Putin a ales calea sfidării, declarând că Crimeea este Rusia și că, dacă Ucraina ar intra în NATO, țările europene ar fi „automat” în război cu Rusia. Arătând cu degetul în aer spre un reporter francez, el a spus că „Rusia este o superputere militară și o superputere nucleară” și a avertizat: „Nu vor exista câștigători și veți fi atrași în acest conflict împotriva propriei voastre voinţe”.

Conform Politico, Vladimir Putin a batjocorit afirmațiile repetate ale liderilor occidentali conform cărora NATO este o „alianță defensivă”, invocând operațiunile din Serbia, Afganistan, Siria și Libia ca dovadă a contrariului. El și-a repetat declaraţia că Revoluția Maidan din 2014 a fost o „lovitură de stat”. El a acuzat guvernul ucrainean că a încercat să rezolve războiul separatist din estul Ucrainei prin „mijloace militare” și s-a oferit să acorde azil politic fostului președinte ucrainean Petro Poroșenko, care a fost acuzat de trădare în legătură cu vânzările de cărbune despre care procurorii spun că au ajutat la finanțarea separatiștilor susținuți de ruși (n.r. Anchetatorii de la Kiev îl acuză pe Porosenklo că a acţionat împreună cu magnatul prorus Viktor Medvedciuk, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, pentru a facilita achiziţia de cărbune de la companiile situate în estul Ucrainei, zonă aflată sub controlul separatiştilor proruşi care sunt în război cu Kievul).

La un moment dat, insistând că guvernul ucrainean ar trebui să fie forțat să pună în aplicare prevederile acordurilor de pace de la Minsk, Putin a citat chiar o replică care apare într-un cântec obscen cu aluzii la viol și necrofilie: „Fie că vă place sau nu vă place, suportaţi asta, frumusețea mea”, a spus el.

La toate acestea, Macron nu a avut practic niciun răspuns în afară de a insista că este important dialogul.

Chiar și în acest punct, Putin a fost disprețuitor, insistând că, în timpul întâlnirii, a simțit că Macron îl „chinuie” vorbind prea mult în încercarea lui de a găsi un fel de soluționare a situaţiei.

„Este responsabilitatea Franței să aibă cea mai puternică relație posibilă cu Rusia”, a spus Macron, vorbind imediat după ce Putin a declarat că Crimeea face parte irevocabil din Rusia.

„Suntem două mari țări europene… membre ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”, a spus Macron, adăugând: „Pentru mine este evident: Rusia este europeană. Dacă cineva crede în Europa, trebuie să fie capabil să lucreze cu Rusia și să găsească modalități și mijloace pentru a construi viitorul în Europa și cu europenii.”

Ecourile lui Borrell

Eșecul lui Macron în a răspunde la diferitele declarații provocatoare ale lui Putin, afirmând pozițiile ferme ale Franței și ale UE – de exemplu, că Rusia a invadat și a anexat Crimeea ilegal – amintește de o vizită dezastruoasă la Moscova de anul trecut a șeful politicii externe al UE, Josep Borrell, când ministrul rus de Externe Serghei Lavrov cataloga UE drept un „partener neserios” şi acuza liderii europeni că ar fi minţit în legătură cu otrăvirea lui Alexey Navalnîi.

Efortul președintelui francez de a demonstra preocuparea profundă pentru nevoile și interesele Rusiei a fost, de asemenea, în contrast puternic cu declarațiile președintelui american Joe Biden, care s-a întâlnit luni cu cancelarul german Olaf Scholz la Washington. Casa Albă a avertizat în mod clar că gazoductul Nord Stream 2, care merge din Rusia până în Germania, nu va avea niciodată voie să înceapă să funcționeze dacă Rusia atacă Ucraina.

Scholz, într-un interviu pentru CNN, nu a repetat în mod special amenințarea cu privire la conducta controversată, dar a insistat că Germania și SUA vor acționa împreună pentru a răspunde unui atac rusesc asupra Ucrainei.

„Puteţi fi absolut siguri că Germania va fi împreună cu toți aliații săi, și în special cu Statele Unite, şi că va face aceiași pași. Nu vor exista diferențe în această situație”, a spus Scholz, adăugând: „Ceea ce facem astăzi este să dăm acest răspuns foarte puternic Rusiei, spunând că, dacă invadează Ucraina, acest lucru va avea un preț foarte mare, un impact mare asupra economiei Rusiei și a șanselor de dezvoltare. Și suntem gata să luăm măsuri care vor avea costuri pentru noi înșine.”

În timp ce Biden și Scholz păreau să întărească linia dură a Occidentului, Macron  vorbea la Moscova pe un ton de liniște, exprimându-și în mod repetat îngrijorarea cu privire la interesele Rusiei și chiar făcând referire la „trauma” pe care Rusia a experimentat-o ​​în cei 30 de ani de la căderea Uniunii Sovietice.

Putin, la rândul său, nu părea traumatizat. Dimpotrivă, el a folosit o conferință de presă care a urmat întâlnirii pentru a trece la ofensivă, arătându-şi neîncetat nemulțumirile împotriva NATO și Ucrainei.

„Vreau să subliniez încă o dată, deși am menționat-o deja – mi-ar plăcea foarte mult, dacă mă auziți cu adevărat, să aduceți acest aspect în atenţia publicului dumneavoastră că, dacă Ucraina intră în NATO și dacă ar decide să recupereze Crimeea folosind mijloace militare, țările europene se vor afla automat într-un conflict militar cu Rusia”, a spus Putin.

Vladimir Putin a insistat că nici el, nici Macron nu și-au dorit o astfel de dezvoltare a situaţiei, deși în niciun moment nu a indicat vreo dorință de a-și retrage trupele și armele din pozițiile în care analiștii de informații occidentali spun că Rusia poate lansa o incursiune în Ucraina în orice moment.

Dimpotrivă, Putin a susținut că Kievul a fost implicat într-o construcție similară. „De asemenea, Ucraina adună trupe în jurul Donbassului și au încercat să rezolve problema cu mijloace militare”, a spus el.

Macron a remarcat că multe dintre cererile Rusiei sunt compatibile cu obiectivele Occidentului.

„Cereri de garantare formulate de Rusia cu privire la limitarea desfășurărilor militare, transparența activităților militare convenționale în Europa, transparența apărării antirachetă și regimul post-INF [Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară] de control și limitare pentru rachete cu rază scurtă și rază medie de acțiune, toate sunt cereri rusești care corespund exact cerințelor făcute de statele europene”, a spus Macron. „Nu am nicio îndoială că vom putea oferi un răspuns colectiv, noi toți europenii, dar și aliații americani.”

Cei doi au semnalat că sunt dispuși să continue această discuție, iar Macron a susținut că zilele următoare se vor dovedi decisive. Președintele francez a recunoscut, totuși, că menținerea în viață a diplomației cu Moscova a fost o afacere năucitoare. „Europa trebuie să știe să lucreze cu Rusia (…) Este ușor? Nu. Sarcina are un element de ingratitudine? Da. Ar trebui abandonat? Nu.”

Exerciții cu risc ridicat

Au existat și limite practice ale negocierii unu-la-unu.

În timp ce Franța putea, teoretic, să fie de acord unilateral cu cererea lui Putin pentru o garanție că Ucraina nu va adera niciodată la NATO – oricare dintre cei 30 de aliați ar putea bloca un nou membru – Macron nu s-a oferit să facă acest lucru, cel puțin nu public.

Multe dintre celelalte cereri ale Rusiei – cum ar fi asigurările că trupele și rachetele nu vor fi dislocate pe teritoriul ucrainean – sunt sub controlul SUA sau necesită o decizie colectivă din partea tuturor aliaților, cum ar fi insistența Kremlinului ca NATO să retragă forțele din toate țările de Europa de Est, ţări europene care nu erau membre ale alianței înainte de 1997.

În cele din urmă, Putin a părut să concluzioneze că Macron nu a dorit sau nu a putut să îndeplinească cererile concrete ale Rusiei și, ca urmare, liderul rus nu a oferit nimic concret în schimb.

Spre sfârșitul conferinței de presă, Macron a fost puţin mai tranşant cu Putin şi a spus că Occidentul nu va ceda presiunii. După ce a acuzat Rusia lui Putin că a „încălcat” principii precum „suveranitatea, integritatea teritorială și drepturile omului”, el a precizat că „nici NATO, nici Statele Unite ale Americii nu vor îndeplini toate cerințele formulate de Rusia într-un context militar cu presiuni foarte puternice.”

Vizita lui Macron la Moscova a fost încă de la început un joc cu risc ridicat. NATO și SUA au răspuns deja în scris la cererile ample ale Rusiei de noi garanții de securitate și, deoarece Kremlinul încă își cântărește răspunsul, nu era clar ce ar putea spune sau ce ar putea oferi Macron – dacă este ceva, care să nu rişte să spargă unitatea occidentală și să tulbure mesajele de la Bruxelles și Washington despre necesitatea ca Putin să-și retragă forțele.

Și, pe măsură ce Macron a ajuns la Kremlin, a fost rapid foarte clar că se afla într-un dezavantaj față de mult mai experimentatul președinte rus.

Așezat la capătul îndepărtat al unei mese enorme de conferințe într-una dintre sălile de ședințe bogată în ornamente ale Kremlinului, dotată cu perdele aurite și o pardoseală din lemn încrustat, Macron și-a oferit gândurile de început despre situația tensionată.

De cealaltă parte a mesei, gazda lui Macron stătea aproape imobilă, oferindu-i invitatului său o privire înghețată, de moarte. Putin avea căști negre pentru a traduce limba franceză a lui Macron, dar nu a fost clar că asculta ce spunea președintele francez: „Acest dialog este necesar pentru că este singurul care, în opinia mea, face posibilă construirea de securitate reală și stabilitate pentru continentul european.”

Este, desigur, departe de dialogul actual lui Vladimir Putin, care nu își ascunde intenția de a restabili măreția superputerii Uniunii Sovietice.

În timp ce Macron vorbea, Putin abia clipea. Liderul rus și-a ținut brațele lângă el sau în poală. De mai multe ori, a dat dintr-un picior. Dar, în mare parte, era imobil.

Abia la sfârșit, când Macron a spus că este „încântat” că a avut întâlnirea și a semnalat că se încheie, Putin a dat în cele din urmă din cap și a dat ridicat colțurile gurii – o grimasă pentru mulți, dar aproape un zâmbet pentru liderul rus.

Măgulitor cu Macron

Putin și-a folosit remarcile de deschidere pentru a încadra conversația în întregime în condițiile sale. Știind dorința președintelui francez de a fi în centrul conversației internaționale, Putin l-a flatat pe Macron în mod repetat.

„Ceea ce aș dori în mod special să subliniez”, a spus Putin, „înțeleg, desigur, că avem o preocupare comună cu privire la ceea ce se întâmplă în domeniul securității în Europa și vreau să vă mulțumesc pentru faptul că Franța în mod invariabil are cel mai activ rol în dezvoltarea deciziilor fundamentale în acest domeniu.”

În ultimele zile, înalți oficiali Elysée au subliniat că șeful lor este singurul cu care Putin poate avea conversații „profunde”. Și au subliniat că Putin îl consideră pe Macron ca pe un interlocutor valoros – un statut de care Casa Albă, de exemplu, nu pare niciodată prea preocupată.

După întâlnirea cu Putin, Macron a spus că Franța a adus „vocea europeană” la Moscova pentru că acum deține președinția rotativă a Consiliului UE și, de asemenea, „pentru că este vocația sa”.

Putin a revenit la impulsionarea ego-ului lui Macron: „Trebuie spus că, în toți acești ani, așa cum tocmai am spus, Franța a luat parte activ la rezolvarea problemelor fundamentale ale securității europene. Predecesorii tăi au făcut același lucru.”

Dar Putin și-a definit cu măiestrie anumite evenimente. El s-a referit la un „atac georgian asupra Osetiei de Sud” și la „criza intra-ucraineană din sud-estul țării” – limbă pe care Rusia o folosește pentru a încerca să-și nege rolul în conflict. Putin a subliniat, de asemenea, necesitatea „asigurării unei securități egale în Europa”, cu implicația evidentă că situația de securitate este în prezent inegală – în dezavantajul Rusiei – și trebuie reechilibrată.

Macron nu l-a contrazis pe Putin atunci când președintele rus a negat legăturile dintre guvernul său și soldații mercenari ai Grupului Wagner, care alimentează în prezent sentimentul anti-francez în Mali. „Federația Rusă nu are nimic de-a face cu firmele militare private care operează în Mali”, a spus Putin. Macron a spus că „răspunsul președintelui [a fost] clar”.

Înainte de a se îndrepta spre ușile închise împreună cu președintele francez, Vladimir Putin părea să joace cu temerile unor oficiali occidentali care par îngrijorați că Macron este liber profesionist și prea dornic să acorde concesii preşedintelui rus, în loc să insiste cu fermitate ca el să retragă trupele și armamentul greu adunat acum la granițele Ucrainei.

„Am discutat toate aceste probleme la telefon în detaliu”, a spus Putin, adăugând:  „Știu că aveți propriile păreri despre această chestiune și sunt foarte bucuros să am ocazia să vă întâlnesc și să discutăm toate acestea într-un format atât de personal.”