Siegfried Mureșan: Lucrăm la intensitate maximă pentru ca bugetul Uniunii Europene și întreg planul de redresare să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021

Lucrăm la intensitate maximă în Parlamentul European pentru ca, atât bugetul Uniunii Europene, cât și întreg planul de redresare să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PNL), vicepreședinte al Grupului PPE responsabil pentru bugete și coraportor al Parlamentului European privind Facilitatea de Reziliență și Redresare, în cadrul reuniunii președinției Grupului PPE din Parlamentul European, cu participarea prim-ministrului României, Ludovic Orban.

Siegfried Mureșan a spus: “În ceea ce privește bugetul clasic, tradițional, al Uniunii Europene, la nivelul Parlamentului European, susținem pe deplin anvelopele naționale exact așa cum au fost negociate în Consiliul European.

Pentru România, cele 80 de miliarde de euro obținute de președintele României în Consiliul European sunt susținute pe deplin în Parlamentul European.

Parlamentul European își va concentra eforturile pe programe europene, care sunt în afara anvelopelor naționale, programe unde sumele de bani sunt alocate la nivelul întregii Uniunii Europene și unde vom vedea dacă pot fi creșteri moderate. De exemplu, creșteri la Programul European de Sănătate și un buget mai mare pentru bursele Erasmus pentru studenți.

Despre Facilitatea de Redresare și Reziliență: în Parlamentul European propunem 6 direcții în care aceste sume de bani să fie folosite: 1. digitalizare, 2. ecologizare, 3. coeziune socială, 4. întărirea instituțiilor publice (inclusiv modernizarea și creșterea capacității spitalelor pentru a gestiona mai bine pandemia), 5. fonduri pentru tineret și, foarte important, 6. coeziune economică, adică sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, a industriei, a antreprenorilor, inclusiv a tinerilor antreprenori.

Am reușit, la propunerea mea, să convingem și ceilalți raportori să includem și programele de infrastructură ca fiind eligibile a fi sprijinite sub capitolul coeziune economică. Și tot din acest capitol vor fi sprijinite și măsuri care să ajute statele membre din afara zonei euro să adere la zona euro.

Obiectivul este să lăsăm guvernelor flexibilitate în a folosi resursele fiindcă pe plan local Guvernul știe cel mai bine unde are nevoie de bani și care beneficiari pot fi cel mai mult ajutați.

De asemenea, Parlamentul European susține ca această Facilitate de Redresare și Reziliență să aibă o durată de 4 ani de zile. Comisia Europeană a propus 4 ani, în Consiliul European acordul prevede 3 ani. Noi propunem să creștem durata la 4 ani așa cum a propus Comisia Europeană pentru a da statelor membre mai mult timp să acceseze banii, pentru ca fondurile europene să nu se piardă și să ajungă la beneficiari.

Pentru a ne asigura că fondurile europene nu se pierd, propunem și o revizuire a acestei facilități după primii 2 ani de funcționare.

Parlamentul European reduce durata de evaluare de către Comisia Europeană a proiectelor depuse de statele membre, de la 4 luni, cât era propunerea inițială, la 2 luni. Asta înseamnă răspuns mai rapid, birocrație mai puțină, certitudine mai mare pentru beneficiarii de fonduri europene.

Parlamentul European mai propune creșterea prefinanțării la programele de finanțare prin Facilitatea de Reziliență de la 10%, la 20%. Asta înseamnă că proiectele declarate eligibile, având o prefinanțare mai mare, vor putea începe mai repede cu un impact pozitiv mai mare și mai rapid asupra economiei.

Am avut negocieri intense la nivelul Parlamentului, cu raportorii celorlalte grupuri politice unde ei au sugerat să alocăm un anumit procentaj pentru fiecare din cei 6 piloni. Grupul nostru politic, și eu, ca raportor, am spus nu. Am spus că vom face reguli foarte clare la început, dar după aceea este la latitudinea fiecărui guvern să decidă dacă vrea să aloce 13% sau 15% sau 31% pentru industrie sau coeziune economică.”