Simion Adrian Purza, consilier de stat: Securitatea cibernetică, o prioritate strategică a României

Securitatea cibernetică este o prioritate strategică a României, a spus Simion Adrian Purza – Consilier de Stat în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, care a transmis mesajul vicepremierului Ana Birchall.

Domnian sa a transmis: „Suntem în perioada președinției României la Consiliul UE, președinție construită pe o serie de priorități strategice cu un ecou larg la nivelul tuturor statelor membre și al cetățenilor europeni. Vorbim despre convergență, siguranță, impact global și valori comune.

În actualul context geopolitic și economic, marcat de frământări complexe și răsturnări la nivelul valorilor de bază ale societăților umane, suntem chemați să ne oprim și să reflectăm cu atenție asupra a ceea ce ne-a determinat să alegem și să lucrăm împreună pentru a putea fi parte din aceeași Uniune , din aceeași familie de națiuni europene.

Am crezut și credem în valorile comune, am crezut și credem în capacitatea de a converge spre aceleași idealuri, am crezut și credem în faptul că împreună suntem mai în siguranță, mai puternici, am crezut și credem că împreună suntem Europa.

Progresul tehnologic continuu face ca viața de fiecare zi să devină din ce în ce mai dinamică, pe de o parte, iar pe de altă parte face ca o foarte mare parte din existența cotidiană să capete o accentuată valență digitală. Este pasul firesc spre progres al omenirii.

Este important, însă, să înțelegem foarte repede că, la fel ca și în spațiul fizic, și în spațiul cibernetic trebuie să avem aceleași valori, același principii călăuzitoare, aceleași repere, astfel încât coeziunea, convergența, valorile comune și siguranța să se regăsească și în spațiul virtual.

Fiecare zi ne arată că, deopotrivă cu progresul tehnologic, amenințarea cibernetică devine din ce în ce mai complexă. Asistăm la diversificarea tehnologiilor utilizate în atacuri, dar și a domeniilor vizate. Rapiditatea cu care se derulează atacurile și se extind efectele acestora, comparat cu viteza de reacție a societății din perspectiva cadrului legal în domeniul cibernetic, evidențiază în mod pregnant necesitatea unei legislații actualizate, care să permită atât un răspuns rapid și pe măsura amenințării cibernetice cât și cooperarea dintre mediile public și privat în acest domeniu.

Asigurarea securității cibernetice impune o serie de coordonate esențiale precum conștientizarea necesităților, responsabilizare, capacități tehnice adecvate, dar și formularea unui răspuns comun și coordonat pentru a face față provocărilor globale actuale.

În elaborarea unei legislații naționale adecvate în domeniul securității cibernetice trebuie să pornim de la conștientizarea deplină a provocărilor inerente acestui domeniu, printre care se remarcă: adaptarea la sistemul juridic și realitățile naționale a unei legi europene (Directiva NIS); crearea unui ecosistem NIS funcțional la nivel național, ca parte a ecosistemului NIS european; asigurarea resurselor adecvate; stimularea pieței de securitate cibernetică; responsabilizarea reală a tuturor entităților implicate, dar și stimularea cooperării și a creșterii încrederii la nivel intern.

Legea rezultată trebuie de asemenea să fie complementară celei care reglementează deja activitățile de apărare și asigurare a securității naționale, precum și activitățile din domeniul protecției infrastructurilor critice, formând un cadru juridic unitar la nivel național.

Vorbeam despre ingrediente ale asigurării securității cibernetice precum conștientizarea și responsabilizarea. Există trei paliere de acțiune:

• Instituțiile și entitățile care au rol tehnic efectiv în asigurarea securității cibernetice: specialiștii sunt deja conștienți de pericole și de necesitatea de a acționa concertat.
• Publicul general: spațiul public trebuie populat de mesaje de avertizare și instruire (cu mențiunea că publicul nu se poate proteja complet de unul singur și are nevoie de ajutorul autorităților).
• Palierele decizionale ale statelor: aici provocările pot adesea să fie semnificative. Trebuie să facem progrese la nivelul elementelor decizionale în ceea ce privește:
  1. înțelegerea necesităților și priorităților de securitate cibernetică
  2. adoptarea legislației adecvate
  3. identificarea soluțiilor optime și alocarea resurselor necesare implementării lor
  4. creșterea cooperării dintre mediul public și cel privat, în scopul augmentării securității întregului ecosistem digital.

Toate acestea constituie elemente strategice prioritare în domeniul protejării societății digitale în care trăim. Tocmai de aceea sunt extrem de binevenite demersuri consecvente menite a discuta și analiza cele mai bune soluții care să răspundă acestor provocări.”