Autor: Ecaterina MATOI, Director de Programe MEPEI
Introducere
Pe 6 martie 2024, Palantir Inc. a primit, conform unor surse, contractul pentru dezvoltarea și livrarea unităților stației terestre Tactical Intelligence Access Node (TITAN). Proiectarea și livrarea au avut loc la timp, iar acoperirea generală a acestui proiect se prezintă pozitivă. Ca parte a acoperirii mai largi a Palantir, această colaborare marchează încă o poveste de succes a Palantir în sprijinirea armatei americane, într-o listă tot mai lungă de clienți. Acest articol identifică evoluția Palantir ca parte a efortului mai larg de digitalizare din toate industriile, creșterea cotei sale de piață și evaluează rolul comun pe care l-a jucat în dezvoltarea TITAN.
În plus, articolul estimează impactul potențial al unui sistem relativ nou de luare a deciziilor bazat pe date, centrat pe TITAN, în contextul războiului contemporan și al conflictelor reale. Deoarece acest articol se bazează exclusiv pe OSINT, el utilizează doar tehnici de comparație, interpolare și extrapolare (potențială) pentru a estima sau proiecta impactul potențial în diferite scenarii.
O trecere în revistă a proiectului TITAN și a evoluției sale
Proiectul TITAN este un proiect al armatei SUA, făcând astfel parte din evoluția sistemului (avansat) de gestionare a luptelor ale forțelor terestre. La începutul anului 2022, cei doi finaliști, RTX (Raytheon Technologies) și Palantir Inc., au primit fiecare 8,5 milioane de dolari pentru primul an, apoi 36 de milioane de dolari pentru a livra prototipurile inițiale în vederea luării unei decizii finale. Printre obiectivele declarate ale proiectului s-au menționat conectarea senzorilor de colectare a datelor la trăgători și îmbunătățirea țintirii dincolo de linia de vedere. Cele două variante TITAN sunt versiunea de bază pentru divizie și nivelurile inferioare, care prioritizează supraviețuirea și mobilitatea, cu comunicații criptate sigure, dar neclasificate, și versiunea avansată, care acceptă accesul direct la (mai mulți) senzori, acces la sateliți și niveluri de clasificare mai ridicate. Sistemul face parte din conceptul mai larg Joint All-Domain Command and Control (JADC2) introdus de Departamentul Apărării al SUA (DoD) pentru a conecta datele de la senzori la factorii de decizie și resursele de implementare, fie că sunt sisteme umane sau automatizate.
Se preconizează că modularitatea necesară va pune capăt unui proces decizional îndelungat, care a dus la livrarea aceleiași configurații de sistem în toate ramurile armatei, permițând astfel adaptarea soluțiilor în funcție de funcțiile solicitate de comandanți și în conformitate cu cerințele teatrului de operațiuni.
În mod deosebit, pre-prototipul TITAN a fost construit de Northrop Grumman, iar armata însăși a construit în paralel un pre-prototip, operat de prima desfășurare a Muti-Domain Task Force (MDTF). Prima MDTF a fost desfășurată în Filipine pentru operațiunile INDOPACOM. În martie 2024, contractul TITAN a fost semnat de Armata SUA și Palantir Inc. și s-a ridicat la 178 de milioane de dolari. În martie 2025, ultima etapă a proiectului a fost livrarea la timp a primului prototip TITAN Basic și a celui de-al doilea prototip TITAN Advanced. Prototipurile finale, testele operaționale finale și, în cele din urmă, decizia privind producția sunt așteptate în anul fiscal (AF) 2026.
TITAN pare să fi apărut din proiectul experimental Project Convergence 22 (PC22) al Armatei SUA, împreună cu parteneri din Marea Britanie și Australia, evaluând peste 250 de tehnologii și dispozitive cu potențial de a asigura dominanța pe câmpul de luptă.
Northrop Grumman a participat la programul PC22 cu un prototip preliminar care, potrivit rapoartelor, a testat legăturile spațiale pentru sistemele TITAN, în timp ce nici RTX, nici Palantir nu au participat la această fază preliminară. Ulterior, oferta condusă de Palantir a devenit, așa cum era de așteptat, mai complexă și a fost posibilă datorită unui parteneriat între Palantir și Anduril Industries, Northrop Grumman, L3 Harris, Pacific Defense, SNC și World-Wide Technology.
Caracteristicile generale ale sistemului TITAN, astfel cum sunt descrise pe site-ul web al Palantir, includ reducerea timpului dintre senzor și trăgător, integrarea (a datelor și a procesului decizional) cu sistemele de foc din cadrul Armatei SUA și al forțelor operative comune, optimizarea fluxului de lucru al soldaților, îmbunătățirea senzorilor și asigurarea interoperabilității cu senzorii moderni, creșterea preciziei și eficacității țintirii și facilitarea colectării și prelucrării datelor „în mișcare”.
Sistemul TITAN se prezintă astfel ca o soluție mai complexă în comparație cu prototipul inițial PC22 al Northrop, scalabil și modular. Caracteristicile menționate mai sus nu par să reprezinte în sine salturi tehnologice, dar dezvoltarea pare să fie în conformitate cu reorganizarea bazată pe date a Armatei SUA, iar combinația caracteristicilor menționate este de așteptat să ofere avantaje pe câmpul de luptă. În contextul mai larg al integrării sistemelor militare, TITAN este clasificat ca soluție C4.
Anduril menționează că sistemul ar trebui să suporte focul la distanță lungă, pe baza datelor provenite din spațiu, de la senzori aerieni și terestri de mare altitudine. Contribuția Northrop Grumman constă în maturizarea proiectării adăposturilor TITAN, asigurarea pregătirii pentru producție, integrarea, testarea și implementarea împreună cu Armata SUA. Dincolo de acest nod tactic, soluții C5ISR și C6ISR sunt oferite, printre altele, de companii precum RTX, Northrop Grumman, General Dynamics, L3Harris și Thales, în contextul războiului centrat pe rețea. Tendința generală de a consolida lanțurile de comandă mai lungi și de a opera mai multe variabile, în timp real, în timpul operațiunilor de pe câmpul de luptă, avansează din perspectiva integrării cu noduri tactice precum TITAN și din perspectiva eficienței, odată cu adăugarea de noi senzori, arme tactice și proceduri operaționale.
Prin urmare, primul și cel mai important rol al sistemelor de tip TITAN este de a sprijini noile tehnologii și, în al doilea rând, de a crește eficiența acestora în contextul unei complexități crescânde. Evoluția potențială către singularitate și scurtarea „lanțului de ucidere” sunt evaluate, în general, din perspectiva confruntării, în care victoria reprezintă scopul final: pregătirea și dezvoltarea sunt cele care beneficiază în cele din urmă de finanțare. Cu toate acestea, se efectuează și studii și evaluări care încadrează impactul acestor evoluții în peisajul mai larg al interacțiunilor la nivel uman și la nivel de stat, dar finanțarea și aplicabilitatea acestora nu par să se apropie de cele care vizează câștigarea confruntărilor.
Scurtă prezentare generală a Palantir în contextul proiectului TITAN
După cum s-a menționat sau s-a sugerat de către contractanții tradiționali ai armatei SUA citați mai sus, Palantir nu a fost prezent de la început în proiectul de conversie. Abordarea din ce în ce mai centrată pe rețele și date a războiului pare să fi fost esențială în procesul de selecție a partenerilor proiectului TITAN. În 2003, programul Total Information Awareness (TIA) al Departamentului Apărării al SUA (DoD DARPA) a fost teoretic încheiat. Coincidență sau nu, Palantir a fost fondată în 2003 ca companie de informații militare. Fondatorii au fost Peter Thiel (fost asociat PayPal), Alex Karp, Joe Lonsdale și Stephen Cohen. Compania a primit finanțare de la In-Q-Tel, brațul de investiții al Agenției Centrale de Informații, și a devenit un partener de încredere pentru marile comunități de apărare și combatere a terorismului. Până foarte recent, finanțele companiei se bazau în mare măsură pe contracte cu guvernul SUA, în special în domeniul apărării. În 2009, JPMorgan Chase a achiziționat software-ul Palantir pentru a detecta fraudele, ceea ce a deschis un nou sector comercial pentru companie, iar în 2020, aceasta a fost listată la bursă. Palantir nu s-a concentrat de la început pe inteligența artificială (IA), deși în prezent integrează astfel de funcționalități, ci mai degrabă pe analiza puternică a datelor și detectarea fraudelor, urmând moștenirea PayPal. Principalele sale platforme sunt Gotham, utilizată din 2008 și care deservește actorii din domeniul informațiilor (statale) și al apărării din SUA, și Foundry, mai nouă, care deservește clienții din industrie din 2016.
Diverse instrumente, precum Palantir Apollo și Artificial Intelligence Platform (AIP), completează o cotă de piață dinamică și în creștere, pe care Palantir pare să o domine. Există multe aspecte legate de competențele de bază ale Palantir, dar analiza datelor este cu siguranță cea centrală, în contextul dezvoltării modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM). Compania acceptă multiple structuri de date și aplică tehnici solide de procesare pentru a furniza concluzii acționabile. Problemele abordate variază de la optimizarea logisticii și a lanțului de aprovizionare până la sprijinul pe câmpul de luptă. Rămâne o întrebare deschisă dacă aceste competențe au fost suficiente pentru a depăși contractori experimentați din domeniul apărării, precum Northrop Grumman. În toate cazurile, trebuie subliniat faptul că Palantir este cunoscută și pentru faptul că solicită date despre clienți pentru a implementa sau optimiza soluții software, iar sprijinul statului sau al politicienilor a fost acordat indirect pentru supraviețuirea companiei în competiția globală din domeniul software.
Spre deosebire de Cambridge Analytica, care a trebuit să se dizolve în 2018, tot din cauza acuzațiilor de interferență în alegeri, Palantir a beneficiat de contractele sale din domeniul apărării și al informațiilor, iar reputația sa în ceea ce privește gestionarea informațiilor confidențiale i-a permis să obțină contracte dincolo de clienții inițiali. Lista sa de clienți include, pe lângă agențiile de stat americane, Ministerul Apărării și Sistemul Național de Sănătate din Marea Britanie, Pfizer, BP, Airbus, Ferrari, Stellantis, Morgan Stanley, Fujitsu, Axel Springer, UBS, Hertz etc.
Palantir a vândut sistemul Maven Smart System NATO (MMS NATO) bazat pe inteligență artificială și alianței NATO, potrivit rapoartelor din aprilie 2025. Deși lista de clienți a Palantir este în creștere, aceasta nu este lipsită de critici. Iain Overton a afirmat în aprilie 2025 că integrarea Palantir în sectorul public britanic, adică în Sistemul Național de Sănătate, echivalează cu o „lovitură de stat silențioasă”, precizând că întâlnirea prim-ministrului Keir Starmer cu reprezentanții Palantir din februarie (2025) a fost organizată de Peter Mandelson, membru al Partidului Laburist, a cărui companie de lobby are Palantir pe lista clienților. În plus, în ciuda contractului național pentru date medicale încheiat cu Palantir, Greater Manchester Integrated Care Board (ICB) a decis în mai 2025 să nu adopte platforma și să solicite mai întâi mai multe dovezi privind riscurile și beneficiile acesteia. Pe de o parte, confidențialitatea datelor este discutată din ce în ce mai mult în spațiul public, dar, în ciuda încercărilor de a reglementa acest aspect, domeniul militar este exclus din politica UE în materie de IA.
Pe de altă parte, entuziasmul mediatic pentru rețelele sociale a dus la o concentrare enormă a bogăției în SUA, iar cursa pentru IA care a urmat, indiferent de definiția utilizată, pare să revigoreze beneficiile financiare ale companiilor americane, cel puțin pe piața locală și în Europa. În legătură cu proiectul TITAN, există multe argumente care pot fi adăugate la expertiza tehnică a Palantir în câștigarea acestui premiu și a altor premii în general. Acestea pot include o imagine de încredere în gestionarea datelor confidențiale, construită în jurul colaborării sale cu agențiile americane de apărare și informații, lobby-ul și alte conexiuni cu sfera politică, precum conexiunile și donațiile către administrația Trump, compania fiind criticată de Paul Graham, un important investitor din Silicon Valley, pentru că ar fi „construit infrastructura statului polițienesc”. Ceea ce devine evident, însă, este faptul că competența și capacitatea nu ar fi fost suficiente pentru ca Palantir să câștige proiectul TITAN.
Faptul că Palantir are legături strânse cu cercurile de informații și apărare sau că a susținut războaie, precum cele din Afganistan, Irak și Fâșia Gaza, nu va fi analizat în acest articol, deși fenomenul “kill lists” pare izbitor într-o lume guvernată de statul de drept și de procesul echitabil. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că Palantir este adesea asociat cu o cultură „militaristă”, iar reprezentanții săi nu evită complet subiectele politice în aparițiile publice. Prin urmare, având în vedere combinația dintre competență, presupusul secret și succesele înregistrate în sprijinirea comunităților americane de apărare și informații, cum poate fi evaluat rolul Palantir în dezvoltarea TITAN?
Disrupția Palantir și progresul militar general
În contextul tuturor aspectelor care trebuie luate în considerare în legătură cu activitatea guvernamentală a Palantir, punctele forte tehnologice ale acesteia, care se referă la achiziția, prelucrarea și prezentarea datelor (mari), sunt valorificate în proiectul TITAN, în special în procesele decizionale bazate pe date în timp real. Pe lângă dezvoltarea platformei Gotham pentru aplicații militare, se pare că compania a dezvoltat, împreună cu poliția britanică, rețele de supraveghere în timp real, care colectează informații personale precum opiniile politice, convingerile filozofice, dosarele medicale etc. Acesta este încă un exemplu de implementare a software-ului pentru integrarea și analiza datelor, condusă de Palantir.
Cu fiecare proiect, Palantir reușește să crească acoperirea și robustețea algoritmilor săi, iar recent au apărut numeroase exemple de „parteneriate” prin care software-ul Palantir este implementat în aplicații verticale de IA. Disrupția generată de această companie se bazează pe fiabilitatea dovedită a metodelor sale de procesare a datelor și pe experiența în sprijinirea armatei. În ceea ce privește modelele lingvistice de mari dimensiuni, viteza, flexibilitatea și compatibilitatea ridicată a software-ului Palantir oferă un avantaj utilizatorilor, mai degrabă decât proprietatea sau implementările specifice.
În cazul TITAN, Palantir proiectează într-adevăr arhitectura software a terminalului, dar în faza 3 a proiectului, TITAN va trebui să se adapteze la proiectul Linchpin al armatei, adică la setul de API-uri, protocoale de etichetare a datelor și alte cerințe definite de armată în cooperare cu Red Hat, în ceea ce a fost denumit o platformă „open-source” care permite companiilor să dezvolte software și aplicații direct compatibile cu cerințele militare. Ca „sistem de operare pentru IA”, Palantir va implementa instrumente software care nu sunt doar rapide și precise, ci și deschise, flexibile, pentru a se adapta la inovații bazate pe principii precise și clare. În comparație cu Proiectul Linchpin (finanțat cu 2 milioane de dolari), TITAN pare o soluție relativ costisitoare, având în vedere toate fazele proiectului și durata de viață, dar dacă luăm în considerare bugetele pentru proiecte precum cel al Agenției pentru Dezvoltare Spațială, care a acordat 1,5 miliarde de dolari companiilor Lockheed Martin și Northrop Grumman pentru constelația de sateliți de comunicații și urmărire a rachetelor „low-cost”, TITAN rămâne un proiect cu un buget relativ redus.
În cursa ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance – Informații, Supraveghere și Recunoaștere), TITAN ar trebui să funcționeze cu senzori, platforme și programe de nouă generație, cum ar fi, de exemplu, High Accuracy Detection and Exploitation System (HADES), condus, potrivit unor surse, de Sierra Nevada Corp. în calitate de integrator de sisteme, în cadrul căruia au fost acordate subvenții companiei L3 Harris pentru aeronave Airborne Reconnaissance and Electronic Warfare System (ARES) și companiei Bombardier Defense pentru livrarea platformei de avioane de afaceri Global 6500 pentru program. Alte instrumente din programul HADES sunt Sistemul de informații pentru misiuni de recunoaștere aeriană și exploatare a țintelor (ARTEMIS) și platforma ATHENA (Army Theater-Level High-Altitude Expeditionary Next Airborne Intelligence, Surveillance and Reconnaissance). Alte platforme noi de senzori ISR includ baloanele de mare altitudine, care, potrivit unor surse, ar urma să fie finanțate începând din 2025.
În consecință, TITAN reprezintă o realizare importantă ca nod de procesare a datelor, dar întregul proces de modernizare a capacităților ISR americane este un proces mult mai amplu și complex, care a dus deja la implementarea de noi platforme de detectare și se preconizează că va accelera acest proces în următorii ani. Dacă aceste tehnologii vor fi utilizate, testate și perfecționate în teatre de operațiuni precum Ucraina, Iran sau Fâșia Gaza, este probabil ca acest lucru să contribuie la îmbunătățirea și eficacitatea lor. Deoarece TITAN, împreună cu noua gamă de senzori și platforme ISR, utilizează o tehnologie software nouă, mai rapidă, mai precisă și mai eficientă, SUA își consolidează poziția militară pentru anii următori, deși este deja de departe cel mai mare actor militar din lume.
Observații finale și concluzii
În timp ce servesc întreaga umanitate și sectoare precum economia, software-ul și inteligența artificială devin, de asemenea, instrumente puternice pentru SUA (militare) în noua eră digitală, paralel cu inițiativele de putere soft, cum ar fi gestionarea activelor și „tokenizarea”, inițiate, de exemplu, de BlackRock. Cu TITAN și noua suită ISR, dominația SUA devine mai vizibilă și va declanșa probabil reacții din partea concurenților. Prin urmare, nici SUA, nici economiile emergente în ascensiune nu se pregătesc pentru pace prin dezarmare, ci dimpotrivă.
Acest articol a analizat sistemul de țintire al stației terestre TITAN din trei perspective: datele referitoare la cerințele proiectului și evoluția acestuia, contextul Palantir și leadershipul emergent al companiei în acest proiect, precum și eforturile mai ample ale armatei SUA de a-și moderniza operațiunile ISR și bazate pe IA. Rolul TITAN pe câmpul de luptă al viitorului va fi îmbunătățit de abordarea inovatoare și eficientă a Palantir în ceea ce privește prelucrarea și utilizarea datelor pentru luarea deciziilor în timp real, dar eforturile mai ample de modernizare a apărării și platformele precum HADES, care vor interacționa probabil cu TITAN, sugerează o schimbare tehnologică mult mai amplă, care va redefini rolul și capacitățile armatei SUA. Această tendință de dezvoltare este în concordanță cu alte tendințe globale de digitalizare, care se preconizează că vor genera din ce în ce mai multe date. Există un consens la nivel mondial că vor fi generate și utilizate mult mai multe date pentru luarea deciziilor, dar, în funcție de abordare, acest lucru va transforma nu numai economiile, ci și societățile, indivizii și valorile.
| Știri BVB