Sistemul financiar din România are resurse să reziste şi să contribuie la relansarea economică

Sistemul financiar din România are resurse să reziste şi să contribuie la susţinerea efortului de relansare economică, dar acest lucru nu este suficient, a declarat, marţi, într-o dezbatere de specialitate, Leonardo Badea, viceguvernator Banca Naţională a România (BNR).

“Putem spune că, în acest moment, la nivelul sistemului bancar din România avem o rată a fondurilor proprii totale de 22,8%, la finalul lunii iunie 2020, faţă de 18,3% media UE care era în martie 2020. Rata fondurilor proprii de nivel 1 era de 20,7% faţă de 15,8%, media europeană. Comparativ cu decembrie 2019, volumul fondurilor proprii s-a majorat cu 0,2% în contextul respectării de către bănci a recomandărilor făcute de către noi privind nedistribuirea dividendelor din profitul realizat. Dacă stăm să analizăm rata creditelor neperformante, ea s-a situat la 4,3% în iunie 2020, de la 4,4% în luna anterioară, după ce în primele cinci luni s-a menţinut în jurul valorii de 4%. Media europeană este de 3%, dar suntem în jurul mediei europene. Gradul de acoperire a creditelor neperformante în sectorul bancar s-a consolidat în această perioadă fiind de 63%, în iulie, pornind de la o valoare de referinţă de 58,7%, în februarie, sau 57,1%, în iulie 2019. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate se situa la valoarea de 268,43%, la finalul lunii iulie, comparativ cu 256,66% în luna februarie, în timp ce media europeană este în jur de 148%. Sistemul financiar din România are resurse ca să reziste şi să contribuie la susţinerea efortului de relansare economică, dar acest lucru nu este suficient. Avem aici nevoie de mult mai multe lucruri, de o simbioză între ceea ce se realizează la nivelul politicilor publice prin politici fiscale şi bugetare şi ceea ce putem noi să facem la nivelul Băncii Naţionale a României prin politici monetare”, a subliniat Badea, potrivit Agerpres.

Oficialul BNR a arătat, în context, faptul că, la nivel global există o preocupare pentru a găsi măsuri de a încuraja pachete stimulative care să fie aplicate de autorităţile publice.

“La nivel global există o preocupare de a găsi măsuri de a încuraja pachete stimulative care să fie aplicate de autorităţile publice şi pentru a reuşi să predicţioneze situaţia de criză. Este adevărat că toate aceste lucruri sunt privite cu maxim realism. Nu trebuie să fim nici pesimişti, să credem că nu există soluţie, dar nu trebuie să fim nici de un optimism debordant şi să spunem că avem soluţii la toate aceste probleme. Totuşi, orice criză economică afectează sectorul financiar mai devreme sau mai târziu, într-o formă sau alta. De aceea, măsurile pentru consolidarea acesteia au fost suplimentate chiar la debutul crizei pandemice prin capitalizarea completă a profiturilor aferente exerciţiului financiar 2019, ca urmare a suspendării plăţilor dividendelor sau ca urmare a programelor de răscumpărare a acţiunii. Efectele pozitive ale acestor măsuri suplimentare sunt deja vizibile la nivelul indicatorilor de soliditate ai sistemului financiar din România”, a spus viceguvernatorul Băncii Naţionale.

Citeste si De ce acumularea de active externe nete (net foreign assests) nu trebuie judecata ca o forma de QE (quantitative easing).