Smart Aging, conceptul care-i ajută pe vârstnici să rămână activi și care contribuie la creșterea economiei

Smart Aging sau Îmbătrânirea Activă este noul concept care ar putea schimba nu doar percepția asupra vârstnicilor, dar și modul de viață al acestora. În plus, ar ajuta statul să câștige mai mulți bani la bugetul de stat și să înregistreze o creștere economică deloc de neglijat, precizează Asociația Institutul pentru Îmbătrânire Activă.

„Este o problemă stringentă pe care o vedem la nivel european. Și anume, faptul că persoanele în vârstă sunt tratate ca dependente de ajutor, consumatoare de bugete, o povară financiară prea mare de dus pe umerii economiei. Însă, nimeni nu se uită la plus valoarea pe care vârstnicii ar putea să o aducă într-un grup sau într-o comunitate. Acești oameni contribuie la dezvoltarea societății din punct de vedere social și economic”, a spus Alexandra Dobre – Președinte Asociația Institutul pentru Îmbătrânire Activă

Dacă din punct de vedere social, vârstnicii își aduc aportul în comunitate , de exemplu, prin activități de voluntariat, atunci când vine vorba despre economie, creșterea numărului persoanelor vârstnice ar putea fi văzută ca oportunitate numită și „economia de argint”.

„Cred că dacă facem cu adevărat eforturi și gândim cu adevărat în interesul lor, putem face o schimbare pentru un viitor altfel. De exemplu, găsirea unui loc de muncă pentru cei trecuți de 50 de ani are, în primul rând, un impact pozitiv asupra economiei, și poate duce la dezvoltarea a ceea ce numim – economie de argint”, a completat Alexandra Dobre – Președinte Asociația Institutul pentru Îmbătrânire Activă.

În România, potrivit statisticilor Eurostat din 2012, peste 20% din populația vârstnică a României are nevoie de îngrijire la domiciliu, numai 0.23% beneficiază de aceasta. În plus, deși asistența socială s-a dezvoltat în România, există încă o slabă dezvoltare a serviciilor dedicate vârstnicilor, în special celor din mediul rural, comparativ cu alte categorii defavorizate de populație.

Dacă ne uităm la majoritatea țărilor din Vestul Europei, vedem că lucrurile stau cu totul altfel. Îngrijirea asistată la domiciliul vârstnicului este utilizată pe scară largă, scopul fiind de a reduce pe termen lung costurile de îngrijire medicală și socială, incluzând însă servicii de monitorizare medicală și asistență medicală în diferite situații.

“Îmbătrânirea activă poate reduce cheltuielile publice aferente vârstei înaintate și poate produce venituri actuale şi viitoare mai mari pentru populația vârstnică. În plus, viața activă la vârstă înaintată a devenit o realitate pentru mulți dintre membrii generației actuale de vârstnici europeni. Acest concept de Îmbătrânire activă nu face altceva decât să creeze o realitate în care vârstnicii sunt încurajați și pot duce o viață pe cât posibil sănătoasă, productivă, participativă și independentă”,  crede a completat Alexandra Dobre – Președinte Asociația Institutul pentru Îmbătrânire Activă.

Oraș inteligent, vârstnici activi

Un oraș inteligent, cu autorități implicate și o strategie națională revizuită, ar putea oferi seniorilor exact instrumentele de care au nevoie pentru a rămâne activi și după vârsta de pensionare.

Crearea unor rețele de servicii specifice pentru vârstnici, creșterea funcționalității centrelor multifuncționale la nivel local și național, dar și alfabetizarea digitală sunt doar câteva dintre direcțiile care pot duce către o îmbătrânire activă în România.

Conceptul de Îmbătrânire activă va fi dezbătut la Gala Smart City Industry Awards care va avea loc pe 31 martie 2022, la Palatul Parlamentului, sub Înaltul Patronaj al Ministerului Apărării Naționale și sub Patronajul Academic al Universității Politehnică București.