Categories: Fără categorie

Sondaj CNIPMMR: 77,8% din respondenți își exprimă dezaprobarea pentru creșterea salariului minim

CNIPMMR susține creșterea salariului minim, însă în anumite condiții, a declarat Florin Jianu, președinte CNIPMMR. În acest sens, CNIPMMR propune:

  • Impozit 0 pentru diferența de la 2080 lei la 2262 lei, respectiv, de la 2350 lei la 2620 lei pentru persoanele cu studii superioare;
  • Necesitatea aplicării unor criterii obiective pentru creșterea salariului minim;
  • Creșterile salariale, pentru a fi generatoare de performanță și competitivitate, trebuie să-și găsească corespondentul în sporirea productivității muncii.

În perioada 23-31 octombrie, CNIPMMR a realizat testul IMM privind creșterea salariului minim pe  economie cu 182 lei, respectiv cu 270 pentru studii superioare, sub forma unui sondaj on-line, aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro.

La sondaj au răspuns aproximativ 730 de întreprinzatori, majoritatea au fost microintreprinderi (55,6%) și întreprinderi mici (29,6%).

 

La întrebarea: Susțineți creșterea salariului minim brut pe economie cu 182 lei, respectiv cu 270 lei pentru studii superioare și vechime în muncă de cel puțin un an (la 2262 lei, respective la 2620 lei pentru persoanele cu facultate care cel puțin 1 an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare).

77,8% din respondenți își exprimă dezaprobarea pentru creșterea salariului minim.

La întrebarea: “Cati salariati din societatea dvs. sunt incadrati acum la nivelul salariului minim brut pe economie (de 2.080 de lei, respectiv de 2.350 lei pentru persoanele cu facultate care au cel puțin 1 an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare)”, 51,9% din respondenți afirmă că au între 1-5 salariați cu salariul minim.

 

La întrebarea: Creșterea cu 182 lei, respective cu 270 lei a salariului minim brut pe economie va crea dificultăți intreprinderii dumneavoastra?. 85,2% din respondent au răspuns afirmativ.

La întrebarea: “Ce dificultăți veți întâmpina ca urmare a creșterii salariului minim pe economie cu cu 182 lei, respectiv cu 270 lei?”, au fost evidențiate în mod preponderent: scumpirea prețului produselor și serviciilor, concedierea unor salariați, scăderea profitului, scăderea competitivității și pierderea unor contracte/piețe.

La întrebarea: “Creșterea salariului minim pe economie va avea ca efect creșterea și altor salarii decât cele minime la nivelul intreprinderii dvs.?”, 44,4% din respondenți au evidențiat efectul creșterii și altor salarii decât cele minime.

La întrebarea: “Ce crestere a salariului minim ati putea asigura pentru salariatii dvs. in 2019?”, 50% din respondenți au menționat că pot asigura o creștere cu 50 de lei, doar 3,6% putând da o creștere de peste 200 de lei. 

La întrebarea: “Ce masuri considerati ca sunt necesare a fi luate pentru a se putea asigura cresterea salariului minim?”, cei mai mulți respondenți au evidențiat necesitatea scăderii fiscalității (53,6%), impozit zero pentru veniturile din salariul minim (71,4%), stimularea investițiilor (50%) și simplificarea birocrației (57,1%).

Sondajul a fost realizat în contextul în care pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în data de 23.10.2019 a fost publicat proiectul Hotărârii de Guvern pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede o creștere a salariului minim, la 2.262 lei, respectiv la 2.620 lei astfel:

  • Începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 -Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.262 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,518 lei/oră.
  •  Prin excepţie, începând cu data de 1 ianuarie 2020, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul debază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se majorează de la 2.262 lei la 2.620 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 15,657 lei/oră.

Proiectul a fost discutat și în ședința Comisiei de Dialog Social constituită la nivelul Ministerului Muncii și Justiției Sociale din data de 30.10.2019 și a fost dezbătut și la nivelul Consiliului Economic și Social.

Articole recente

Topul celor mai bune orașe pentru Generația Z 

Bangkok, Thailanda, este orașul numărul 1 pentru Generația Z, în parte datorită scorurilor sale ridicate…

5 ore ago

Canada a eliminat multe dintre tarifele de retorsiune impuse SUA

Canada a eliminat vineri multe dintre tarifele de retorsiune impuse SUA, marcând un pas semnificativ…

5 ore ago

Cancelarul Merz, despre un acord de pace în Ucraina: Suntem la o distanţă de 10 kilometri şi am parcurs, poate, primii 200 de metri

Cancelarul german Friedrich Merz a descris eforturile de a ajunge la un acord de pace…

5 ore ago

Muncitorii străini au impulsionat economia zonei euro, afirmă Christine Lagarde

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat sâmbătă, la simpozionul anual al Rezervei Federale…

6 ore ago

În spatele importurilor masive de petrol rusesc ale Indiei: cel mai bogat om din Asia (Al Jazeera)

Importurile de țiței rusesc ale Reliance au crescut de la 3% înainte de războiul din…

6 ore ago

Un atac cu drone ucrainene provoacă un incendiu și reducerea capacității centralei nucleare rusești de la Kursk

Un atac cu drone ucrainene a provocat un incendiu de scurtă durată la centrala nucleară…

7 ore ago

This website uses cookies.

Read More