Update articol:
BANKING FORUM 2022

Speranţa Munteanu: “Nu te duci la bancă pentru o finanţare nouă în restructurare”

Atât insolvențele, cât și pre-insolvențele – toate sistemele de exit controlat şi bine structurat din perspectivă legală – sunt instrumentul esențial al unei economii sănătoase, a declarat Speranţa Munteanu, Partener Coordonator Veridio Transformation, la Banking Forum by Financial Intelligence 2022.

 

În vara acestui an a intrat in vigoare Legea care transpune mecanismele de prevenție în business introduse la nivel european prin Directiva nr. 2019/1023. Multe companii din România pot beneficia de restructurare, înainte de a se declanşa insolvenţa.

Doamna Munteanu a explicat: “Deşi ne-a luat un an în plus, faptul că, în sfârșit, am introdus în legislația națională prevederile Directivei nr. 2019/1023 este foarte important. Sensul ei, plecând de la ceea ce și-a propus și Directiva – apariţia ei a fost o nevoie care s-a perceput la nivelul european -, se calează pe trei puncte importante.

Primul este libera circulație a capitalului. Este vorba de maniera în care exista în Europa – şi noi o aveam mai rău decât ei -, maniera în care rezolvarea și nivelul de recuperare este obţinut de o procedură de exit și cvasi-exit. Este unul din instrumentele cele mai importante sau indicatorii cei mai importanți care măsoară pentru costul capitalului dependent de rezultatul recuperărilor din zona de eșec/worst case.
La noi, acest cost era foarte mare. Sufeream că nu putem să avem o potrivire între nivelul de remunerare pe care business-urile, în special IMM-urile, sunt capabile să le plătească pentru atragere de finanțare alternativă finanțării bancare, dar, pe calculele pe care și le-ar face orice finanțator responsabil, așa sus se duc costurile din cauza modului în care se termină insolvența – doar 3-4% reorganizare, restul era faliment.
Acesta este un element de care noi sufeream și a fost numărul 1 în ordinea care apare în argumentația lansării acestei Directive.


Al doilea și nu mai puțin important este acela că zona de IMM-uri este principalul motor al economiei și cel mai mare angajator din economie.
Pierderea locurilor de muncă într-o perioadă grea economică ar fi un dezastru, de aceea trebuie să le susții.

Al treilea este reducerea nivelului de credite neperformante. S-a spus aici că stăm foarte bine cu creditele neperformantele, că nu am fost niciodată la o rată de doar 3% până acum. Importantă este pentru o redresare de succes a IMM urilor, însă, evoluţia creditelor aflate în Stadiul doi de neperformanță, sau chiar incipient trei, UTP. Ceea ce vrea să facă pre-insolvența este să corecteze neperformanța creditelor aflate acolo, în intervalul anterior NPL-ului. Despre acele procente nu se discută.

Sistemul bancar trece în ultima perioadă printr-un proces de reașezare, de reclasificare a creditelor.

Celelalte niveluri, stadiul doi și trei de UTP-uri, aduc și ele efort în finanțare. Acolo este zona în care se pot disloca pierderile, se pot repara cel mai bine companiile. Aceste proceduri de pre-insolvență sunt aduse și gândite de Uniunea Europeană să funcționeze în acea zonă.

Din păcate, însă, lucrurile acestea nu sunt încă suficient transpuse către zona IMM-urilor, pentru că, în primul rând, așa cum sună ele – poate din dorința de a lăsa un spectru foarte larg pentru toate soluțiile de restructurare – par să favorizeze restructurarea ultra-timpurie, dar care, paradoxal, pare să fie o restructurare care să asume ca regulă, cu un sistem de vot foarte elegant și flexibil, reduceri de creanță .

Or, când ai dat haircut, ești în NPL, și atunci, în realitate, ceea ce probabil va trebui să nuanțăm este maniera în care, cel puțin într-una dintre proceduri, acest lucru li se poate întâmpla băncilor. Ar trebui să am o procedură în care banca să accepte restructurarea prin haircut în mod explicit, iar cramdown, adică restructurarea prin voința majorității voturilor, să se poată face numai pe restul tipologiilor”.

Întrebată cum poate un antreprenor să își dea seama că are nevoie de restructurare, doamna Munteanu a spus: “La noi nu există în educația financiară obișnuința mediului de afaceri de a ține o urmărire a activității pe raportări de management și nu pe raportări fiscale. Noi, dacă ne facem situațiile financiare și fiscale și le raportăm pe acelea, considerăm că am rezolvat problema. Aici ar ajuta instrumentele de avertizare timpurie, prevăzute de Directivă şi de modificarea legislativă, discutate anterior.

Primul lucru care este introdus prin Directivă este construcția unui sistem coerent care să fie undeva între “carrot and stick”, să-l îndemn pe antreprenor – dar să-l și penalizez dacă n-o face, să aibă un sistem de indicatori pe care să-i acceseze, să-i monitorizeze cât mai ieftin, pentru a fi capabil să evite la timp insolvența.

Potrivit Directivei, Ministerul Antreprenoriatului trebuie să implementeze acest sistem, iar termenul de implementare este iulie anul viitor. Având în vedere că Directiva a fost transpusă în vară, iar acum suntem în octombrie, deja a trecut un trimestru și încă oamenii, care sunt foarte interesați de ce se întâmplă în acest proces, nu știu lucrul acesta, este ca un „best kept secret”. Și atunci aici avem o problemă.

De asemenea, o altă problemă pe care o avem este că toată lumea așteaptă ca sistemul bancar să finanțeze restructurarea. Nicăieri pe lumea asta, exceptând situația restructurării datoriei în interiorul datoriei deja existente la momentul apariției situației de restructurare, nimeni nu se duce la bancă să mai ia finanțare adiacentă pentru restructurare.

Pentru asta există cei trei P – prieteni, părinți și proști – sau ai instituții financiare specializate. Nu te poți duce la bancă pentru o restructurare pe finanțare. Până acum exista în insolvență posibilitatea unei finanțări timpurii, legislația era bramburită, acum sună bine, dar nu avea cine să facă finanțări. Colegii de la CITR sunt printre puținele fonduri care chiar fac asta, dar sunt micuțe, din cauză că la noi nu există legislație care să atragă fondurile alternative de finanțare, așa cum în toate țările civilizate există pentru IMM-uri. Că nu o să îți vină marile fonduri la tichete care îți trebuie la nivel de IMM. Asta ar însemna că, la aceste fonduri, minoritari participă și instituțiile financiare internaționale și naționale. Un exemplu de astfel de participare ar fi trebuit să fie Fondurile de Pensii cărora tocmai li s-a interzis recent să mai facă chestii de genul acesta. Fără o astfel de participare, fondurile ridicate doar de investitori privați nu vor fi niciodată suficiente și suficient de ieftine.

Mai există un element care ar risca să ducă în derizoriu și să compromită o inițiativă excepțională și anume faptul că, așa cum sună acum legislația, în egală măsură finanțatorul nou neafiliat, aflat  în relație de afaceri comerciale şi de piață cu debitorul, care ar veni să finanțeze o restructurare, beneficiază în egală măsură și acționarul/ afiliatul debitorului, care finanțează restructurarea, de dreptul de a căpăta pentru finanțarea sa o supra-prioritate.

Așa ceva nu există pe planetă, dar avem noi în România acum, probabil că acest lucru trebuie corectat pentru că ce se va întâmpla ar fi o lovitură de boomerang. Faptul că vor ști că există acest gen de situație va îndemna creditorii să caute alte soluții de restructurare.

Referitor la situaţia insolvenţelor şi pre-insolvenţelor în viitor, doamna Speranţa Munteanu a spus: “Atât insolvențele, cât și pre-insolvențele, toate sistemele de exit controlat şi bine structurat din perspectivă legală, sunt instrumentul esențial al unei economii sănătoase. Dacă vă uitați la numărul insolvențelor din economiile cele mai avansate ale Europei de Vest, Marea Britanie și Germania, o să vedeți că numărul lor la mia de companii este mult mai mare decât la noi, nu s-au dus de râpă. Dar sunt foarte eficienți în a corecta.

Dacă reglementările vor funcționa cum trebuie, companiile vor ieși din zona de rușine. Americanii spun că, dacă nu ai trecut prin două insolvențe, nu poți să fii CEO de întreprindere importantă. Companiile trebuie să intre în normalul situației. Noi trăim într-o vreme în care nu mai avem încredere în proiecții pe termen lung, pentru că a devenit trecutul atât de impredictibil, încât eu nu mai am cu ce să fac o regresie. Și atunci ne-am mutat în zona de la a fi perfecți la a greși controlat și controlat-reparabil, astfel încât să nu pierd nimic sau să pierd foarte puțin. În realitate, pre-insolvența la asta trebuie să folosească”.

 

BVB | Știri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (06/02/2023)

Finalizare achizitie companie de proiect fotovoltaic - Vulturu

OMV PETROM S.A. (SNP) (06/02/2023)

Raport tranzactii cu parti afiliate 14 dec 2022 - 5 feb 2023

PROMATERIS S.A. (PPL) (06/02/2023)

Raport auditor - art. 108 Legea 24/2017 (R) S2 2022

TRANSILVANIA INVESTMENTS ALLIANCE S.A. (TRANSI) (06/02/2023)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 30.01.2023-03.02.2023