Stan TÎRNOVEANU, Senior Partner Zamfirescu Racoti Vasile & Partners, a făcut inventarul modificărilor de impact aduse Legii Insolvenței prin al doilea pachet de măsuri de reducere a deficitului, aflat sub control constituțional, la Banking Forum 2025, organizat de Financial Intelligence, pe 15 octombrie.
VEZI AICI PREZENTAREA DOMNULUI Stan Tirnoveanu_15.10.2025
Potrivit domniei sale, sunt patru direcții trecute în expunerea de motive: prevenirea practicilor de deturnare de către debitor a procedurii insolvenței, reducerea duratei procedurii insolvenței prin măsuri concrete cu efect imediat, consolidarea regimului răspundere administrator pentru a aduce societăți în stare de insolvență și creșterea gradului de recuperare a creanțelor, inclusiv a impozitelor și taxelor în procedura insolvenței.”
Pentru prevenirea deturnării procedurii insolvenței de către debitor, direct sau indirect, s-a introdus conceptul de persoană strâns legată.
Conceptul de persoană (aflată în relații) strâns legată(e) cu debitorul este preluat si adaptat din Proiectul de Directivă 702/2022 (concept relevant în special pentru procedura pre-pack). Procedura pre-pack are două etape:
- etapa de găsire a cumpărătorului (procedură mai puțin publică reglementată de art. 22-24 din Directivă)
- etapa de lichidare, publică și judiciară, care vizează aprobarea și executarea vânzării propuse (art.25-35 din Directivă)
Procedura Pre-pack este gândită ca o procedură destul de rapidă si eficientă, acesta fiind motivul pentru care are două etape, autorizarea fiind necesară deoarece practicianul în insolvență doar recomandă cel mai bun ofertant pe baza ofertelor colectate anterior procedurii publice, urmând ca lichidarea să se realizeze în procedura judiciară.
Conform avocatului, poate un concept mai potrivit ar fi fost acela de persoană aflată în relații strânse cu debitorul.
Potrivit acestuia, trebuie să avem în vedere care sunt acele persoane care ar putea avea o informație înaintea altor persoane despre starea debitoarei și business-ul respectiv, despre activele funcționale care se vând. “Numai că toată această procedură, care se dorește a fi foarte transparentă cu scopul de a asigura accesul terților care nu sunt în relații strânse cu debitorul, are un termen maxim de 10 zile, perioadă în care celorlalți trebuie să li se permită să participe la licitație. Nu sunt om de afaceri, dar ca avocat știu că este un termen extrem de scurt pentru due diligence și de a lua decizia de face oferta, astfel că sunt un pic rezervat dacă acest lucru va duce la transparență și eficiență”.
Cu privire la reducerea duratei procedurii insolvenței prin evaluarea periodică a situației financiare a debitorului care poate determina falimentul societății, se instituie obligația de informare periodică (la 6 luni) din partea administratorului judiciar cu privire la posibilitatea reală de reorganizare a debitorului și menținerea acesteia.
Avocatul a tras un semnal de alarmă cu privire la reglementarea unei aparente extinderi a sferei persoanelor (administratorii de facto) asupra cărora se poate angaja răspunderea. Anterior doctrina și chiar decizii obligatorii ale ICCJ consfințeau acest lucru. Această extindere este, după părerea mea, aparentă, pentru că exista anterior o decizie a Înaltei Curți de Casație care era obligatorie și privea și administratorul de facto. Doctrina și practica s-au pronunțat deja, așa că nu este o problemă.
Dreptul de a solicita angajarea răspunderii aparține, în baza noilor prevederi, oricărui creditor conform art. 169 alin. (2) iar această prevedere va putea genera multiplicarea dosarelor de angajare a răspunderii și îngreuna procedura.
Art. 169 alin. (2) stabilește cine va putea introduce acțiunea cu privire la angajarea răspunderii: “Până acum, era foarte clar, comitetul creditorilor, creditorii care au cel puțin 50%. Mai nou, de asemenea, poate introduce această acțiune și orice creditor interesat.”
Cu privire la consolidarea răspunderii administratorilor pentru aducerea debitoarei în stare de insolvență s-a mai prevăzut:
- Limitarea mai drastică capacității de folosință a foștilor administratori/a oricăror alte persoane responsabile de starea de insolvență dupa pronunțarea unei hotărâri definitive.
- Conform art. 169 alin. 10 în noua redactare, persoana împotriva căreia s-a pronunțat o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii, nu mai poate fi:
- administrator timp de 10 ani sau va fi decăzută din acest drept timp de 10 ani
- fondator sau să dobândească o participație de control într-o societate nouă timp de 5 ani.
Domnia sa a mai discutat despre care ar fi elementul juridic care ajută la accelerarea gradului de recuperare: „Din perspectiva legiuitorului, procedura transparentă deschisă în condițiile noilor texte ar duce și la creșterea gradului de recuperare. Nu știu, vom vedea. Însă, creșterea gradului de recuperare, din punctul meu de vedere, este asigurată de deschiderea procedurii într-o perioadă incipientă, nu într-o fază în care situația financiară se degradează. Nu credem că prin simpla raportare a faptului că societatea poate să se mai restructureze sau nu, crește gradul de recuperare. Poate soluția este o mai atentă gestionare a perioadei de observație, neprelungirea acesteia cu aplicarea adecvată a art. 112 alin. 3 din lege (text introdus prin legea 216/2022) și trecerea creanțelor în tabel ca provizorii. Aceasta poate scurta perioada de incertitudine și clarifica posibilitatea efectivă de reorganizare”.